Cuvântul lui Dumnezeu

... îmbracă-te în haină sfântă, ca să se asemene hăinuţa ta cu hăinuţa Mea, ca să se asemene viaţa ta cu viaţa Mea. Caută-ţi duhul pe care l-ai rătăcit şi cheamă-l înapoi către locuinţa sa, că până nu-Mi vei face Mie casă, nu vei scăpa de pedeapsă, că Dumnezeu e hotărât să-l nimicească pe vrăjmaşul Său.

... Tată, tată, veniţi mai aproape şi învăţaţi din carte, că veţi răbda foamea şi gerul şi viscolul, că uite patru bărbaţi care au fost aşezaţi fiecare pe câte un hotar ca să trâmbiţeze venirea Mea, uite-i că sunt aproape unul de altul, s-au adunat, au părăsit hotarul în care au fost puşi, pentru că hotarele s-au vândut. Şi aceşti bărbaţi nu mai stau pe hotar, şi stau în văzduh şi strigă la Dumnezeu, că s-a împlinit ceea ce e scris în Apocalipsă. Strigă la Dumnezeu, strigă. Tu nu-i auzi, pentru că n-ai vrut să fii profetul Meu, n-ai vrut să fii cu îngerii, să cunoşti cu vederea ta cetatea şi pe Dumnezeul ei.

... Nu mai voiesc să vă întreb de credinţă, căci credinţa voastră e de un minut. Astăzi crezi, şi peste un minut M-ai vândut; nu mai eşti acela care ai spus: „Cred”. Tată, spălaţi-vă bine de vină. Spălaţi-vă bine de vină, că aţi căzut în vină. Cât eraţi de credincioşi, mai mult decât atât a întrecut vina voastră credinţa de altădată. Vine jale, vine plânset mare, vine plânset mare. Plângeţi şi vă tânguiţi, căci împăratul de astăzi nu mai are coroană de împărat, nu mai are cunună aşa cum se spune. O, poporul Meu, împăratul de azi te-a înstrăinat de Dumnezeu. Unde te vei ascunde? Unde te vei ascunde, tată? că toate se întorc. Crezi?

De ce mănânci foc? Se aude din cer că o parte din creştini stau la masă cu păgânii care mănâncă foc. Se aude la cer când zice omul: „Prietene, dă-mi un foc”, şi prietenul îi dă bucuros foc. A făcut grămezi de foc pe pământ. Aceasta e agonisita omului pe pământ: focul, care în curând va arde totul. Israele, Eu, să fiu în locul tău, M-aş îneca de ce stă în faţa ta, M-aş arde de ce stă în mâna ta. Israele, din pricina nelegiuirii care a ajuns la culmea culmilor, vei pieri. Fugi astăzi! Fugi astăzi! Israele, fugi de foc, fugi! Caută, că încă n-a murit duhul tău; se mai află, undeva, în viaţă. Du-te şi îl caută, şi cu el te împacă. Roagă-l să te primească, să te ierte, şi îngerul să stea de-a dreapta ta, căci îngerul vesteşte pustietatea care te chinuieşte. Israele, poporul Meu, mănâncă mană de la Dumnezeu, ca să se vindece duhul tău, ca să se vindece duhul şi trupul tău. Mănâncă mană, căci numai cu pâine şi cu carne şi cu foc trăieşte astăzi omul care s-a înstrăinat de Dumnezeu. O, chipule sfinţit, pentru ce te-ai pângărit şi te-ai vopsit şi te-ai făcut urât lui Dumnezeu?

înainte de naşterea Mea erai păgân, că nu aveai legea, şi a venit Domnul Iisus ca să lumineze şi să întărească legea strămoşească, dar sunt persoane care nu vor să vină la legea nouă, nu vor, tată, şi trăiesc ca altădată. Că şi Moise dacă trăia şi mai proorocea, venea şi se primenea întru lucrarea Mea. Crezi? Şi atunci tot aşa, pe Moise nu-l credea, şi tot acolo şedea, întru vechimea sa. Tată, vă spune Domnul că acei de atunci se potrivesc, adică se aseamănă cu omul de astăzi care este fără Duhul lui Dumnezeu. Ei zic că sunt cu Mine, dar nu văd bine că Dumnezeu prin sfânta cruce i-a scos din iad pe cei păcătoşi? Dar aceştia din vechime nu cred în lemnul care s-a sfinţit prin Mine, şi îl socotesc că e duşman pentru Dumnezeu. Dar vedeţi cum ei nu pricep? Vă cer vouă: nu fiţi nepricepuţi, că Dumnezeu a spus destul de bine prin prooroci, să înveţi ca să cunoşti vremile ce vin. Ei nu vor să cunoască Apocalipsa. Ei zic că vine Domnul, dar crucea n-o văd. Ei zic că vine Domnul, dar pe Măicuţa Lui n-o iubesc, şi o necinstesc.

... Apropie-te de Mine, că de la venirea Mea şi până acum puteai să fi venit în zbor la cer, dar n-ai vrut să părăseşti averea pământească şi n-ai vrut să te desparţi de păcate, şi am să-ţi spun şi Eu: „Nu mai e vreme”. Te chem la Mine, şi de ani de zile te-am chemat şi n-ai vrut să vii. Şi astăzi te chem şi nu vrei să vii. Nu te temi că voi pleca? Nu te temi că te-oi lăsa? Şi dacă Eu te voi lăsa, câinii te vor sfâşia, căci ce a fost în faţa ta, nu va mai fi. Ţi-am cerut milă; nu M-ai miluit. Ţi-am cerut să fii prietenul Meu; nu M-ai primit, şi M-ai prigonit. Le-ai dat cu dobândă, crezând că sărăceşti. Nu Mie, că dacă Mi le dădeai Mie, Eu nu ţi le primeam cu dobândă.

O, ce de bani la C.E.C.! Ce e acela C.E.C.? Un loc drăcesc. Dar şi Eu la C.E.C. te voi trimite după moartea ta: „Ia-ţi banii, ca să ţi se deschidă poarta cea mare”. Cui să spun Eu „iubitul Meu” când tot avutul tău e la C.E.C., e la duhul rău?

... A venit vremea să fiţi biciuiţi, dar să ştiţi că Domnul Iisus Hristos va lua biciul din mâna vrăjmaşilor voştri. Dacă veţi fi fiii Domnului, dacă vină nu veţi avea şi dacă veţi recunoaşte vina în faţa Mea, tot vă voi apăra dacă veţi cere iertare pentru supărarea ce Mi-aţi făcut-o.

... Fiule Daniele, Dumnezeu a pregătit un proces pentru preoţii vremii de astăzi. Cine va fi cu Mine, va fi bine.

Uite-l, tată, pe bătrânul Avraam, îşi plânge fiii pe care i-a cucerit păcatul de pe pământ. Uite-l, tată, pe Justinian patriarhul, îşi plânge fiii şi fiicele, că le-a cucerit păcatul. Numai pe aceia îi plânge. Cine e cu Mine, e pus deoparte. De la plecarea acestui patriarh nu se vor mai scrie cărţi sfinte, nu se vor mai zidi case sfinte şi nu se vor mai repara, ci se vor mai dărâma. Justinian mai avea de trăit, dar i s-a scurtat aţa; a tăiat-o o foarfecă. Dar mai vine o vreme bună.

... Preoţia nu mai trăieşte după profeţie, şi trăieşte după preoţie. Şi iată că păstorii, în loc să iubească oile bune, le iubesc pe cele nebune. Scrie această profeţie, să se vadă la judecată: preoţia, în loc să iubească oiţele bune de lapte, bune de lână, bune de fapte, în loc să le preţuiască, le urăşte şi le dispreţuieşte şi le scoate din cele sfinţite. Păstorii vor face dosare şi vor duce în judecată oiţele cele bune, zicându-le „sectă rea”, precum s-a zis. Dacă cineva din păstorii aceştia îţi vor zice „sectă”, să zici: „înapoia mea, satano! că nu-ţi cunoşti munca”. Nu te ruşina, tată, şi vorbeşte-i păstorului în faţă lucru adevărat.

... După prăbuşirea şi lovitura acestor împăraţi, vor fi stoluri, stoluri de păsărele în mănăstiri.

... Mulţi au venit la Mine, dar ca la un vrăjitor, ca la ghicitor. Şi dacă ţi-am spus ce să faci, n-ai făcut ca Mine, şi ai făcut ca tine. Şi ţi-am spus: «întăreşte-te, creştine, că vei sta piept în piept cu vrăjmaşul tău». Şi nu te-ai întărit. Şi atunci vei pieri de frică.

07-01-1978