Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului ierarh Nicolae

Mereu, mereu să stai în sărbătoare cu Mine, Ierusalime; cu Mine şi cu cerul, poporul Meu. Nu mai are cerul pace în cer, că vine cu ea pe pământ ca s-o dea oamenilor, şi oamenii nu vor pacea Mea, şi o vor pe a lor, şi cerul nu mai are pace, şi are durere şi are aşteptare. Tot cerul de sfinţi şi de îngeri lucrează pe pământ între oameni ca să aducă pacea mântuirii neamului omenesc. Toate oştirile cereşti sunt pe pământ cu tine, poporul Meu, ca să pot Eu răzbate cu tine în inimile oamenilor şi să-Mi întocmesc sărbătoarea venirii Mele pe pământ cu oamenii a doua oară, poporul Meu.

în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Mă aşez în mijlocul tău cuvânt ca să te fac, poporul Meu, cuvânt peste pământ. Amin, amin, amin. N-are cine Mă mai ajuta pentru venirea Mea, n-are cine dintre oameni. Numai tu eşti poporul Meu cel credincios venirii Mele pe pământ. Pământul este al Meu, precum şi cerul, dar oamenii se simt stăpâni peste pământ, ba chiar şi peste cer se vor stăpâni, şi Eu sunt în jale dimpreună cu cei din cer. Mă aşez în mijlocul tău cuvânt de sărbătoare, cuvânt cu putere, cuvânt cu viaţă veşnică în el, ca să te aşez mereu înaintea Mea, ca să te îndemn mereu, mereu să fii poporul Meu, iar tu să împlineşti cuvântul Meu. Amin.

Am sfinţii cu Mine în coborâre, iar ierarhul Nicolae stă cu amândouă mâinile deasupra ta binecuvântându-te cu binecuvântarea Mea, Ierusalime sfinţit de Domnul şi de toţi sfinţii Săi. Binecuvântare arhierească din binecuvântarea Mea, căci Eu sunt Arhiereul tău Cel ceresc după rânduiala Tatălui Meu. Eu sunt Cel Sfânt peste tine. Eu sunt Cel ce te cârmuiesc cu toiag de fier, cu cuvântul Duhului Sfânt, poporul Meu cel plin de haruri şi de daruri, căci Eu izvorăsc peste tine din belşug binecuvântarea Mea şi harurile ei, şi darurile ei cele cereşti. Aşează-te sărbătoare înaintea Mea, şi să stai mereu în sărbătoare cu Mine, Israele român, cu Mine şi cu cerul, fiule, că nimeni, nimeni pe pământ nu mai ştie să Mă sărbătorească pe Mine şi pe sfinţii Mei. Oamenii se sărbătoresc pe ei mâncând şi bând, însurându-se şi măritându-se ca în vremea lui Noe, iar venirea Mea va fi aidoma ca în vremea aceea, ca în vremea lui Noe, precum a fost cuvântul Meu cel din Scripturi. Eu vin, numai tu să fii gata de venirea Mea, şi apoi Eu vin. Vin, şi voi fi cu tine în veci, căci plata celor mântuiţi sunt Eu, Mântuitorul lor. Eu sunt fericire, Eu sunt iubire, Eu sunt mângâiere, Eu sunt bucurie, Eu sunt tot ceea ce vei avea pe veci, căci în Mine este toată plinirea darurilor tale cele veşnice, cele cereşti, poporul Meu.

Vezi tu de ce vin Eu la tine mereu? Vezi, fiule, de ce vin? Vin să te binecuvintez mereu, şi să te port din binecuvântare în binecuvântare până la ziua cea veşnică. Ziua cea veşnică sunt Eu, Domnul, şi în Mine se odihneşte odihna ta cea veşnică, poporul Meu cel credincios, precum toţi sfinţii din cer, care au crezut în Mine pe pământ, făcând voia Mea cea sfântă cu inima şi cu trupul şi cu cugetul lor. Fii atent la ziua Mea cea mare, că ea vine cu Mine şi cu sfinţii. Fii atent să înţelegi venirea Mea, şi s-o ştii cum vine, căci ştiinţa ta trebuie să întreacă orice ştiinţă de pe pământ. Ştiinţa ta e binecuvântată, şi e din cer, că Eu vin din cer la tine şi Mă fac înţelepciune şi Mă fac vestire şi Mă fac veghe şi bucurie în tine, şi Mă fac în tine venire a Mea pe pământ. Amin. Cu tine e tot cerul. Cu tine stau sfinţii la masă. Cu tine sunt sfinţii la lucrul tău cu cerul. Cu tine merg sfinţii pe cale. Cu tine petrec sfinţii în serbare pe pământ, poporul Meu. E mare bucurie în cer când Eu Mă aşez cuvânt cald în mijlocul tău, şi tu eşti bucuria cerului, şi tu eşti nădejdea Mea şi a sfinţilor Mei pentru ziua răscumpărării, Ierusalime binecuvântat pentru venirea Mea.

Mă fac în tine trâmbiţă şi sun venirea Mea. îmi împart glasul cuvântului Meu peste tot prin lucrarea ta cu Mine. Ca pasărea care-şi adună puii sub aripile sale, aşa lucrez cu tine, copile puişor, rod al căldurii Mele. Mereu, mereu te încălzesc ca să nu-ţi fie frig, fiule, şi să nu ştii de greu, că tu eşti cel micuţ. Tu eşti puiul care are nevoie de aripa Mea. Tu eşti cel purtat de aripile slavei Mele, căci cuvântul Meu este slava Mea. Amin. Cel mic este cel iubit, cel scump, cel mângâiat, cel dezmierdat, după cum învaţă însăşi firea a toate câte sunt mici între cele mari, fiinţe de tot felul.

O, tu eşti dator cu multă iubire, cu multă credinţă, cu multă viaţă din viaţa ta cu Domnul. Eşti dator Celui ce te iubeşte din cer cu mare iubire, poporul Meu. Ferice ţie, după cum vei şti să te dăruieşti de frumos lui Dumnezeu. Fericire vouă, copii credincioşi Mie în vremea aceasta dacă veţi fi pe deplin credincioşi, căci celui deplin credincios îi este totul cu putinţă pentru împlinirea venirii Mele, pentru cer nou şi pământ nou. Amin. Mulţi au venit ca să fie cu acest izvor şi ca să stea cu Mine prin credinţă, dar mulţi s-au şi săturat să mai creadă şi să mai aştepte, şi au plecat să caute altfel de drumuri spre Dumnezeu. Aceia n-au avut credinţă deplină, căci sămânţa cuvântului Meu n-a fost acoperită cu credinţă ca să încolţească, şi n-a încolţit, precum nu încolţeşte sămânţa care rămâne deasupra brazdei de pământ în urma plugului şi vin păsările şi o mănâncă şi nu mai are de unde să iasă rod. Aceia vor fi învăluiţi din toate laturile de ruşine, căci au avut pe Domnul cuvânt şi nu L-au preţuit aşa cum este Domnul. De aceea v-am spus Eu vouă că oamenii s-au făcut stăpâni, şi se simt stăpâni peste pământ, ba chiar şi peste cer se vor stăpâni, căci ar voi să Mă tragă la voile lor, ca să le fac Eu lor după căile lor, nu după Mine.

Oamenii nu Mă preţuiesc. Oamenii nu ştiu cum este Dumnezeu. Oamenii nu se uită în Mine ca să ştie cine este şi cum este Dumnezeu. Ei vor să creadă că Eu sunt cum ştiu ei cu mintea lor, şi nu vor să creadă cum este de la Dumnezeu să creadă.

O, poporul Meu, nu ştiu oamenii ce este credinţa în Dumnezeu şi viaţa în Dumnezeu. O, poporul Meu, n-au oamenii călăuză dreaptă. O, poporul Meu iubit, fă-te cale şi lumină şi pâine şi apă şi sare şi haină pentru oameni. Să se uite omul la tine şi să înţeleagă cum este Dumnezeu şi ce voieşte Dumnezeu de la om. Să se uite omul la tine şi să ia putere să vină după Mine ca şi tine, şi să Mă înţeleagă pe Mine uitându-se la tine, poporule, cărarea Mea de la pământ la cer. Tu eşti cărare pentru cei de pe pământ, ca să ştie omul cărarea spre Dumnezeu. Tu eşti torţa Mea cea aprinsă, şi cu tine Mă port peste întuneric ca să scot omul din întuneric la lumină şi să Mă odihnesc de jale. Am de arat şi de semănat şi de borunat cu tine, ca să fie prinsă sămânţa Mea sub ţarină şi ca să iasă firul ei la lumină şi ca să Mă bucur de popor nou ca şi tine, şi cu el să umplu pământul şi să-Mi răscumpăr munca şi pe toate cele văzute şi nevăzute, care au fost la început făcute de cuvântul Meu pentru omul cel făcut de Mine, căci pentru el M-am coborât din sânul Tatălui Meu, ca să-l iau în Mine şi să-l nasc din Mine, ca să fie omul născut din cer, ca şi Mine, şi ca să Mă ia omul în el, şi să-Mi dea viaţă în el şi din el, şi ca să fiu Eu Dumnezeul omului cel de sus născut, precum sfinţii sunt născuţi de sus la credinţa lor, şi cu patrie cerească şi veşnică dăruiţi de Dumnezeu.

Cuvântul Meu s-a făcut sărbătoare în mijlocul tău, căci toate oştirile cereşti sunt cu tine, Israele credincios, ca să pot Eu răzbate cu tine în inimile oamenilor şi să-Mi întocmesc sărbătoarea venirii Mele pe pământ a doua oară. Amin. Oamenii se pregătesc de zor pentru sărbătoarea Crăciunului, dar pentru naşterea Mea în ei nu se pregătesc oamenii. Pentru venirea Mea a doua oară pe pământ, nici vorbă să se pregătească neamul oamenilor. Dar tu pregăteşte-te mereu şi fii gata mereu, şi nu te sătura să Mă aştepţi şi să crezi că vin, că Eu prin tine vin, prin cei credincioşi ai Mei de pe pământ. Amin. Pregăteşte-te mereu pentru naşterea cuvântului Meu în mijlocul tău. Pregăteşte-te zi şi noapte pentru venirea Mea, că vin, poporul Meu, şi cuvântul Meu este adevărat.

O, ce frumoasă va fi pentru tine venirea Mea! Voi veni, poporul Meu, cu sărbătoare veşnică între Mine şi tine, iar ziua Mea cu tine nu va mai însera. Amin. Şi cerul, şi văzduhul, şi pământul, şi cele din ape, şi adâncul, vor vedea sărbătoarea Mea cu tine, sărbătoarea cea veşnică, fiule. Dar Eu voiesc, copilul Meu iubit, ca tu să fii cel dintâi care vezi şi care vei vedea venirea Mea la tine şi la toţi cei care Mă iubesc pe Mine şi pe tine, şi se vor face popor nou întru întâmpinarea Mea, iar Eu şi cu cei credincioşi pe deplin, vom dăinui în veci, uniţi cu Tatăl. Amin, amin, amin.

19-12-1997