Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a cincea a Postului Mare, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca



Mă port pe deasupra cu cete de sfinți și de îngeri și veghez în cer și pe pământ și păstoresc, căci sunt Păstor.

Sunt Fiul lui Dumnezeu Tatăl, iar Tatăl Îmi dă tot lucrul Meu, și Îl ascult pe Tatăl, și nu de la Mine Însumi lucrez și grăiesc, și Îmi spune Tatăl să păstoresc cu toiag de fier neamurile pământului, iar toiagul Meu este cuvântul, și este viață în cuvântul Meu, iar viața este lumina oamenilor, precum este scris.

Mă vestesc când vin cuvânt pe pământ, și Mi-l așez în cartea Mea cea de azi, carte deschisă pe vatra neamului român, și-Mi scriu în ea cuvântul, îl scriu din anul 1955 și scriu mereu și împlinesc așa Scripturile care spun că vine Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi, că vine Domnul pe cal alb, și numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu.

O, pace ție, neam român! De pe vatra ta rostesc și peste pământul tot și spun:

Pace vouă, popoarelor de pe pământ! Eu sunt Cel credincios și adevărat prin cuvântul Meu cel rostit, iar după ce îl rostesc îl împlinesc, îi dau putere de împlinire și pun pace în el, și aleargă el repede din cer și până pe pământ, până pe pământul român, aici, unde-Mi am așternut picioarelor, și apoi de aici peste tot, cu pace în el, cu viață în el, iar viața este lumină neamurilor pământului, precum este scris.

O, neam român, primește-Mi mângâierea! Pace ție, țara Mea cea de azi! Mă trimite Tatăl la tine de atâta vreme, și tu ești casa și masa Domnului Iisus Hristos, ești așternutul picioarelor Lui, o, și n-a făcut așa Dumnezeu oricărui neam de pe pământ. Că am venit să lucrez din mijlocul poporului Israel acum două mii de ani, dar când am venit din cer la el, nu M-a primit el de la Tatăl, și M-a dat pierzării și crucii, iar Eu Mi-am luat darurile și am venit pe vatra neamului român și am lucrat facerea acestui neam și am pus peste el Evanghelia Mea și dragostea de Dumnezeu și credință nemuritoare, ca să pot găsi credință aici, acum, la venirea Mea iarăși după om, căci omul este lucrul mâinilor Mele, și este el acum dorul Meu și Mi-e tare dor de el și dau să-l fac să-și amintească de dragostea Mea de el și de așteptarea Mea după el, după român mai întâi, și prin acest neam să pot propăși cu vestea Evangheliei de la margini la margini și să Mă arăt apoi în slavă, o, și voiesc să le fiu bucurie la mulți, la mulți, și lucrez cu strigare și chem omul să se gătească pentru întâmpinarea Mea, căci Scripturile arată această vreme, și dau să-i amintesc aceasta omului și să-l gătesc frumos pe el și să fiu Eu bucuria lui, iar el a Mea, și unul altuia să ne dăm iubirea.

Iar tu, țara Mea cea de azi, pune-ți inima înaintea Mea și cheamă-Mă în vreme de încercare ca să te izbăvesc. O, așteaptă-Mă și cheamă-Mă, așa cum M-au chemat ucenicii Mei pe mare în vreme de furtună, iar Eu am venit și am spus furtunii să se liniștească și le-am dat lor liniștea, pacea Mea le-am dat lor și am stat cu ei și i-am scos la liman. O, așa și cu tine voiesc să împlinesc, țara Mea română, dar vreau să Mă ajuți, iubito, și să-Mi crezi cuvântul cel din mijlocul tău și să te împlinești în dragostea de Dumnezeu și să împlinești poruncile vieții, căci împlinirea lor este scăparea ta, biruința ta, o, și sus crucea, prin care Eu am biruit lumea, și prin care și tu vei fi biruitoare. O, și te vor dori și-ți vor căuta frumusețea toate neamurile pământului, și glasul Meu va răsuna cu duhul și mulți vor umbla pe calea salvării și vor cere de la Dumnezeu izbândă de sub întunericul de pe pământ, iar tu vei fi slava popoarelor, țara Mea cea de azi, și Domnul Dumnezeul tău grăiește aceasta.

Vin la tine ca să te mângâi și să te înfiripez în nădejde, și ca să așezăm la loc pe cele stricate de vreme și să-ți pun mersul cel sfânt sub picioare, țara Mea, o, și n-ai de ales dacă Eu așa voiesc cu tine ca să petrec cu tine slava venirii Mele după două mii de ani de la învierea Mea și de la suirea Mea la Tatăl, și când am lăsat promisiunea că așa cum M-am suit, așa voi și veni iarăși, și iată-Mă pe nori stând și umblând și venind și vestindu-Mi cuvântul și chemând sub mantia Mea pe cei care gem și plâng din pricina minciunii duhului satanic și din pricina lucrării lui antichrist, omul fărădelegii de pe pământ, și pe care Eu îl mustru și îl dau în lături și îl trimit în întunericul lui cel fără Dumnezeu, iar peste tine răsare soare nou, țara Mea, și Eu te păstoresc pentru Mine, și să știe duhul rău aceasta și să se depărteze din calea Mea cu tine, căci îi poruncesc aceasta Eu, Iisus Hristos, că vin să biruiesc întunericul de pe pământ și să fiu lumina lumii prin cuvânt, precum este scris, căci omul nu este în stare să fie și să facă lumină și să umble întru ea apoi, că aceasta este a lui Dumnezeu, nu a omului.

O, e zi de duminică, fii români, fii creștini. Mai înainte de Paștele Domnului cu două săptămâni au așezat sfinții părinți în zi de duminică pomenirea sfintei cuvioase Maria Egipteanca, cea care a biruit păcatul și lucrarea lui și lumea și iadul, o, și Mă așez acum cu ea în sfat pentru hrană bisericească peste turma creștină, ca să o deprind pe ea cu puterea cea împotriva păcatului și cu viață de rai apoi peste ea, căci dragostea de Dumnezeu dă puteri sfinte turmei creștine, dă înviere multă și mereu.

Stau cu tine în sfat între cei din cer, și ne facem auziți pe pământ în ziua ta de pomenire după rânduiala bisericească, o, fiică biruitoare asupra morții ca și Domnul tău Iisus Hristos. Ți-am făcut cale spre Mine ca să-Mi cunoști calea și iubirea de pe cale a celor ce iubesc pe pământ pe Dumnezeu, iar tu ai pornit apoi lupta cu păcatul la fel de mult cât ai iubit păcatul, și harul Meu te sprijinea, iar îngerii priveau și se minunau și te slujeau în luptă ziua și noaptea, căci te-ai sculat să biruiești luptând.

O, fii ai turmei bisericii creștine, priviți spre această fiică și prindeți nădejde de luptă cu păcatul, căci păcatul înșeală peste tot cu fața lui ascunsă de adevărul cel din cer, iar apoi aduce suferință aici, și pe vecii apoi. O, nu pot să nu vă spun că păcatul din voi și dintre voi alungă pe Domnul de lângă voi și rămâneți pradă satanei, duhului păcatului, iar plata păcatului doare mult și doare greu. O, e vremea postului mare, cel de dinaintea praznicului Învierii, și v-am dorit cu mare dor să lăsați păcatul să se stingă și v-am făcut cale să stați acasă călugărește și să vă îngrijiți sufletele, inimile și mințile și obiceiurile cele spre păcat și să vă spălați cu duhul căinței și să vă doară că ați greșit împotriva lui Dumnezeu în voi și cu voi, iar Eu să vin apoi și să vă vindec durerea și să vă dau povețe de viață, o, fii creștini.

Și acum graiul Meu se așează să asculte ceea ce grăiește fiica cea vindecată de păcat, și a cărei istorie minunează nu numai pe oamenii care o află, ci și pe îngerii lui Dumnezeu.

O, grăiește tu acum cu Domnul tău, cu Cel pentru Care ai înviat în tine lupta cu păcatul și ai biruit luptând! Pace ție în cuvântul tău cu Domnul tău!

— Duhul meu, Doamne, stă și acum aplecat și zdrobit pentru Tine, Mielule al suferinței de pe cruce și al ranei Tale pentru toate păcatele oamenilor de pe pământ din toată vremea cerului și a pământului, Iisuse bun al nostru, al celor păcătoși, cei care caută la Tine vindecare, Doamne.

Am întunecat cu păcatul meu cerul și pământul, și m-a durut apoi viața toată, și așa am stat împotriva păcatului, care nu mă lăsa, nu mă slobozea din amintirea lui. O, nu l-am mai ascultat, și l-am pedepsit mereu și am rămas mereu deasupra lui, iar îngerii mă sprijineau de sus, Doamne, căci aveau loc îngerii prin dorul meu de mântuirea de la Tine și prin dragostea și mila mea de Tine, că ai suferit cruce rușinoasă pentru păcatul meu, și nu Te-am mai uitat apoi vreo clipă, căci Te priveam pe cruce pentru mine, Doamne.

O, aș vrea să ajung la urechea celor ce iubesc și fac păcatul, și ca să știe ei să Te privească pe Tine pe cruce pentru păcatul lor și să-i doară de Tine și să-Ți facă apoi loc lângă ei, căci vai celor ce stau departe de Tine pe pământ, Doamne!

O, e multă frumusețea Ta aici, pe vatra neamului român, unde Tu Îți ai așternutul și venirea Ta cuvânt pe pământ. Pe pământ trebuie să fie ca în cer, Doamne, dar mai știu oamenii pe Cel ce a făcut cerul și pământul?

O, ce dar mare ai dăruit acestui neam, Stăpânule milos! O, cât Te împarți, o, câtă milă, Doamne! Și să le spui oamenilor să-și acopere trupul tot timpul, ca să se poată păzi unii pe alții de păcatul din ei, și apoi de cel dintre ei, că Tu ai pus prin Scripturi legi sfinte pentru poporul cel credincios și pentru biserica Ta din toată vremea creștină, și neamul creștinesc e cel mai puternic neam de pe pământ, e oastea Ta, e împărăția Ta pe pământ între oameni, și știe satana aceasta despre biserica Ta între oameni, și spre care ar da să tragă omul antichrist, dar Tu vestești cu cuvântul și împlinești ținerea departe a vrăjmașului crucii și întărești mereu sub puterea și paza crucii pe creștinii care Te iubesc pe pământ cu împlinirea vieții plăcute Ție între fiii oamenilor, între cei ce stau departe de Tine cu iubirea lor, Doamne.

Dar acum îngenunchez cu duhul și-Ți cer cu nădejde, ajută-i pe fiii neamului român să știe și să învețe și să înțeleagă ei apoi că viitorul acestui neam e în mâna Ta dumnezeiască și că ei trebuie să se aleagă de partea Ta cu viața lor de zi și de noapte, și unii altora să-și dea putere pentru mersul cel cu slavă pe urmele Tale, cu crucea în frunte, că această bucurie e mare foarte, e strălucire pe pământ, și apun sub ea bucuriile vremelnice toate, dar numai să guste ei fericirea cu Tine și înțelepciunea fiilor lui Dumnezeu, viața lor cu Tine, Doamne mare, Doamne frumos și atât de dulce sufletelor care-Ți știu iubirea și care Ți-o dau pe a lor, așa cum eu am ales să-Ți dau, o, și să caute ei spre cuvântul Tău cel de azi, prin care Tu împarți viață și moștenire celor ce Te iubesc pe pământ.

— O, mângâie-ți tu acum rana iubirii tale de Dumnezeu, fiică atât de fierbinte cu iubirea și cu lacrima ei. Voi lua lacrimile tale de pe pământ și voi spăla în ele întinăciunea celor ce ca și tine vor alege iubirea de Dumnezeu, iubirea cea înlăcrimată prin puterea ei, și voi face pe pământ un neam sfânt prin iubirea de Dumnezeu, și care va iubi să facă poruncile vieții, iar Eu voi păstori popoarele cu această lumină, precum este scris.

O, neam român, caută cu iubire și cu dor după Domnul Dumnezeul tău și fă-I loc lângă tine. Eu, Domnul, te îndemn aceasta. O, ai răbdare și fii cuminte până ce strâmtorarea va trece, dar nu te întoarce apoi iarăși spre păcat, ci învață să poți cu Dumnezeu pe pământ, că voiesc să aprind o făclie mare în mijlocul tău ca s-o știe și s-o vadă toate popoarele și să tragă ele spre lumina ei, spre povețe din cer peste popoare.

O, pace ție, țara Mea de azi! Nu te întrista de sărbătorile Paștilor, ci cântă tu cu Mine și cu îngerii Mei: Hristos a înviat! Când mergeai la biserică pentru praznicul Paștilor nu știai cum să stai frumos înaintea Mea, și mulți necinsteau praznicul Domnului prin purtarea lor urâtă și prin obiceiuri necreștinești în toate zilele praznicului de Paști, iar Eu suspinam. Acum însă poți să stai aproape cu Mine, să Mă apropii de tine și să fii tu țara Mea creștină și să prețuiești ce ai de la Domnul, că iată, lipsește acum mângâierea cu care ești învățat, dar Eu te aștept să te faci frumoasă pentru Domnul Dumnezeul tău după rânduiala cea sfântă, și pe care s-o înveți bine, precum ai învățat bine să te desparți de ea, iar acum întoarce-te și învață de la Mine cum să-ți lucrezi mersul și viața și cum să ai pacea Mea cu tine, pacea cea de la Mine, nu de la duhul lumii, o, nu tot așa, căci lumina învierii voiește să-l învețe acum pe creștin viața cu Dumnezeu.

Vă învăț, fii români, și vă dau povață mare. Voi să nu tot grăiți între voi despre un rău ivit spre încercare, căci cu cât grăiți mai mult de el, el nu se micșorează, ci prinde putere, dar cu cât nu-l grăiți, el se stinge și se duce și piere, căci este de la satana. Și cu cât grăiți tot mai mult de slava lui Dumnezeu cu voi, cu atât ea se întețește și mângâie și face loc biruinței sfinte și Domnului lângă voi, Celui de la Care vine ocrotirea și pacea apoi.

O, închideți fereastra cea dinspre duhul lumii și deschideți fereastra cea spre slava Domnului cu voi, căci adevărul este în cer, nu este pe pământ, decât cu Domnul lângă voi pe cale, cu crucea în frunte pe cale cu Domnul, fii români.

Acum, pace ție, popor român, pace ție, țara Mea, casa Mea cea de azi, iar preoții bisericii să țină aprins duhul turmei și să-i dea din cer!

Pace vouă, fii români binecredincioși!

Pace vouă, popoarelor de pe pământ, pacea Mea peste voi!

Din mijlocul neamului român grăiesc și am grăit cuvântul Meu peste pământ. Amin, amin, amin.

05-04-2020