Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

Învăluiesc în duhul păcii de sus cetatea cuvântului Meu din mijlocul neamului român și pe străjerii Mei din ea și intru cuvânt în cetate și în carte, iar deasupra stau cetele cerești și îngerești însoțitoare Mie pe calea cuvântului Meu peste pământ.

Sunt Domnul Iisus Hristos, sunt Fiul Tatălui Savaot și al mamei Fecioare, prin care M-am coborât pe pământ Prunc născut acum două mii de ani, și iată-Mă venit iarăși din cer pe pământ, pe pământul român, cel dintâi ieșit din ape la facerea lumii, și cel dintâi și acum, la sfârșit de timp, ca iarăși să fac omul, căci la început l-am zidit din pământul acestui meleag și din suflarea Mea peste făptura lui plămădită din lut, iar acum, la sfârșit de timp, iarăși îl zidesc pe om, și din cuvânt îl zidesc, și îl numesc ca și pe Mine acum două mii de ani: omul cel nou, iarăși facerea omului.

Această duminică aduce neamului creștinesc de pe pământ deșteptarea cea mare pentru facerea omului prin pocăință de faptele moarte și de păcatele vieții omului, și se așează creștinii la veghe pentru faptele vieții veșnice prin postul cu trupul, prin oprirea de la multa îmbuibare, și apoi rugăciunea prin care creștinul se întâlnește cu Dumnezeu și își descoperă sufletul ca să-l curețe Domnul cu mila Sa de tot ceea ce îl depărtează de viața cea pentru cer, și iată, vine vremea cea sfântă, lucrarea cea pentru suflet, împăcarea omului cu Dumnezeu, ca apoi să se ridice la cer de către neamul creștinesc praznicul învierii Domnului, amintirea cea sfântă a mântuirii cea prin Hristos a celor ce cred în El lucrând poruncile vieții cu viața lor pe pământ.

Așadar, Eu, Domnul Iisus Hristos, Îmi desfac brațele și cuvântul de Păstor și grăiesc în ziua aceasta neamului român creștin, îndemnându-l și întărindu-i veghea și lucrarea creștinească înaintea Domnului, căci țara aceasta este țara Mea de două mii de ani și are ea de atunci pe vatra ei taina vieții de creștin, taină lăsată pe pământ de Mine prin ucenicii Mei și prin sfinții de după ei apoi, și are ea istorie scrisă de două mii de ani de creștinism, o, și nu mai este pe pământ încă una ca și țara venirii Mele acum la ea, acum, la întoarcerea Mea de la Tatăl ca să nasc din nou lumea, o, și lucrez prin cuvânt.

Și să auzi tu aceasta ce spun Eu despre tine, țara Mea de azi, că iată, de șaptezeci de ani grăiesc și scriu cuvântul Meu pe vatra neamului român și ies acum deasupra și Mă dau de veste peste pământ cu lucrul Meu cel de la Tatăl dat să-l lucrez, că am de împlinit Scripturile de cer nou și de pământ nou, o, și Mi-am pregătit o cetate și un popor mititel ca să am unde trage, și de unde cuvânta peste pământ, și ca să păstoresc neamul creștin, ba și pe cel păgân de peste tot pământul, și apoi să-i hărăzesc pe creștini cu biruința asupra omului antichrist, care scurmă mai mult ca oricând când își vede tot mai limpede capătul cel rău al lucrărilor lui împotriva lui Dumnezeu și a fiilor lui Dumnezeu de pe pământ, neam hărăzit cu numele Meu după datina cea de două mii de ani lucrătoare a împărăției Mele în om, a statului Meu la masă cu neamul creștinesc pe pământ, o, și ce frumos este pe pământ acolo unde Eu, Domnul, petrec cu tainele împărăției cerurilor între cei ce Mă mărturisesc de Dumnezeu al lor, de Păstor și Mântuitor al lor, prin credință și prin faptele credinței. Dar ce urât este peste tot pământul pe unde Eu, Domnul, n-am fost dorit și primit ca Păstor, și acolo lucrează antichrist și servii lui împotriva Mea și a împărăției Mele pe pământ cu oamenii! Dar iată, a venit vremea Mea, a Domnului Iisus Hristos pe pământ cuvânt, iar suflarea gurii Mele îl topește pe antichrist, precum este scris, ca apoi să se așeze cerul pe pământ cu toate podoabele împărăției lui Dumnezeu cu oamenii, Domnul și neamul creștinesc, care Mă mărturisește de două mii de ani prin sfinții creștini prin care Mi-am scris istoria și Mi-am zidit biserica, statul Meu cu omul, și iată, am moștenire pe pământ și vin s-o întăresc, s-o îngrijesc, s-o slujesc și să Mă slăvesc în ea, precum este scris în Scripturi despre cei fericiți și plini de rod sfânt, dar și despre cei necredincioși, care ca praful spulberat de vânt vor fi, căci aceștia nu sunt pe potriva drepților Mei, nu sunt cu Dumnezeu și de partea Sa, și sunt potrivnici, așa este scris.

O, popor român, o, fiu creștin, deschide-Mi ca să-ți grăiesc! Ai grijă, căci tu ești neam creștin și ai în cer strămoși sfinți, care te aduc înaintea Mea prin rugăciunile lor. O, ai grijă, că iată, ai datoria să asculți de legea cea strămoșească și să nu te iei după cea păgânească, și care dă să acopere peste tot pe pământ. Deosebește-te și așează-te înaintea Mea cu vreme de post de bucate și de păcate, căci șapte săptămâni sunt scrise în calendar să nu mai mănânci carne și rodul animalelor, ci să mănânci mâncare de rai, fructe și legume, apă și pâine ca sfinții, și vei fi de nebiruit, că vei avea pe Domnul mântuire ție și va sta cu tine cerul Meu de sfinți și se va desfăta de bucuria aceasta ca în cer pe pământ cu tine, căci stă cerul de veghe și de drag peste tine, neam român. Ai alegere mare, nu uita! Te slujesc și te mărturisesc sfinții și îngerii. Ei văd și știu că ești poporul Domnului la sfârșit de timp, lucrător cu Dumnezeu pentru împlinirea Scripturilor de apoi. Avem de biruit întunericul omului antichrist, ca să ajutăm popoarele să treacă de la moarte la viață și să se boteze mulți și tot mai mulți în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totul prin Hristos, Cuvântul Tatălui Dumnezeu.

Hai la lucru, hai la luptă cu satana, hai, popor român! Ridică Domnul din tine popor de apostoli, care vor purta cuvântul Meu peste pământ spre învierea multora. Te cere Domnul să lucrezi cu El. Vine Domnul pe pământ cu zecile de mii de sfinți ai Săi, precum este scris. Cartea cuvântului Meu de șaptezeci de ani grăit pe vatra ta stă deschisă pe masa ta, popor și pământ român. Te așteaptă cerul să te ridici și să te deștepți la lucrul cel sfânt cum n-a mai fost pe pământ, și va fi frumusețe cerească pe vatra ta și se vor apleca împărații pământului la această slavă văzută de peste tot pe meleagul tău.

Voi, slujitori ai bisericii acestui neam, nu dați deoparte cuvântul lui Dumnezeu, ba puneți-l la lucru, o, fiilor. Îndemnați turma creștină să asculte de Dumnezeu, de datinile sfinte de două mii de ani. Peste tot pe pământ e viață păgână în oameni. O, nu așa! Țara română e țară creștină. Nu îngăduiți să se calce peste Dumnezeu! Stați de veghe de acum, chiar dacă până acum nu ați stat. Faceți-vă datoria, pentru care vi se va cere răspuns, că iată, se ridică neam împotriva altui neam din loc în loc pe pământ, căci păgânia se vrea peste tot la ea acasă, dar nu tot așa să fie în țările creștine, unde trebuie să se lucreze voia lui Dumnezeu, căci vai pământului și noroadelor de pe el dacă n-ar fi pe lume neamul creștinesc din loc în loc, prin care Domnul să Se milostivească și să nu se scufunde pământul din pricina multei păgânii și păcate de moarte de pe pământ!

Iată, satana împrăștie peste tot unsorile lui, iar oamenii, și nici creștinii nu știu aceasta, căci totul se lucrează la întuneric ca să nu se vadă și ca să se poată atinge și de creștini, dar cel ce ascultă este ocrotit, este veghetor, este acoperit de îngeri, numai să asculte în chip întreg, căci omul neascultător l-a înființat pe satana cu neascultarea lui de Dumnezeu în rai, o, că n-a fost mulțumit după ce a fost trufaș și neascultător, și așa a dat omul ființă lui satana, potrivnicul Meu și al omului, și de atunci satana îl lucrează pe om, iar omul îl ascultă și-și ia din mintea sa, și nu ia de la Dumnezeu pentru el.

O, țara Mea română, o , fiu român, așa cum s-a vestit despre Mine că voi veni de la Tatăl la oameni pe pământ, ca să le făgăduiesc iertarea și salvarea din moartea cea veșnică, așa s-a vestit prin Scripturi și despre tine că vei fi țara Mea de venire, țara Domnului, masa Mea de nuntă, țara Noului Ierusalim. O, iată-Mă cu lucrarea cuvântului Meu pe vatra ta acum!

O, fiu român, o, fiu creștin de pe acest meleag, și mai ales voi, fiilor care v-ați adus Mie ca să-Mi fiți popor aproape și să îmbrățișați sfințenia, iată, voi ați crescut și creșteți pentru Dumnezeu în pântecele acestei lucrări, spre care doresc să vină toți fiii neamului român, și prin ei să vină mulți de pe pământ.

O, omule care cauți pe Domnul, iată ce-ți grăiesc: În acest pântece te formezi și crești și te naști om nou și ești apoi. Nu te poți face singur, ci pântecele care te poartă, iar tu stai înăuntru până te formezi om gata de născut, și apoi altă creștere, creșterea trupului creștinesc, de la copil până la mărimea trupului omenesc în chip întreg.

Iată de ce ți-am spus, fiu creștin, să ieși din lume! Ieși, fiule, ca să fii fiul lui Dumnezeu apoi! Tu însă ai ieșit dintre fiii lumii, dar prea puțin te-ai dat Mie apoi, că nici cu trupul n-ai împlinit de ajuns să ieși așa cum te-am povățuit, ca să pot să te ocrotesc Eu, și iată, văd cum nu te ferești de cursele lui satana și de unsorile lui, căci pentru suflet nu-i de ajuns, dacă-ți iubești trupul mai mult decât sufletul, mai mult ca pe Dumnezeu, de la Care ai sufletul și viața din trup.

O, fii români, și voi, fii creștini prin ascultare pentru viață creștină, hrăniți-vă cu duhul învățăturii de sus, nu cu duhul vostru. Nu luați din mintea voastră cărare pentru pașii voștri. Luați din față, căci așa este rânduiala de sus pentru fiii lui Dumnezeu, și veți fi miluiți și veți avea umilință, fiilor.

A venit vremea postului de bucate și de păcate. Rămâneți cu Mine, rămâneți întru iubirea Mea, rămâneți mereu, voi, fii români, și voi, fii creștini iubitori de Dumnezeu, și vom face biruință mare peste pământul oamenilor fără Dumnezeu cu viața lor, o, că e mare nelegiuirea, e multă și tot crește și dă să acopere tot pământul. Eu însă lucrez fără încetare, și lucrez prin cuvânt ca să biruiesc prin neamul creștin ortodox, oricât de puțin ar fi el pe pământ, căci Eu, Domnul, pot, și poate și creștinul prin post și rugăciune, așa cum Eu am spus acum două mii de ani pentru creștinii cu care Eu îl biruiesc pe diavolul cu numele de satana, și pe potrivnicul Meu cel ascuns sub numele de antichrist.

O, fii creștini, o, fii creștini, a pierdut omul raiul. Nu a ascultat omul de legea cea din rai. Postul și rugăciunea, aceasta înseamnă legea raiului. O, fiilor, ascultați de legea creștină, că e ruptă din rai. Plânge Adam pentru tot neamul omenesc, plânge cu durere fără de mângâiere și strigă de lângă Mine în ziua aceasta de duminică, numită creștinește izgonirea lui Adam din rai, și odată cu el tot neamul omenesc apoi, dar el strigă acum și spune: Vine Domnul la tine, neam creștinesc. Deschide-I ca să crezi în cuvântul Lui, și vei fi salvator neamului omenesc, de la tine și până la mine și-ți va mulțumi pentru credința ta cea de la sfârșit de timp, cu care tu Îl aduci pe Domnul pe pământ. Amin.

O, M-a trimis Tatăl pe Mine să vin pe pământ, să mângâi plânsul lui Adam și să merg în locuința morților să dau drumul celor robiți și să aduc învierea peste mulți odată cu învierea Mea. Am lăsat apoi rânduială sfântă prin biserica Mea cea de două mii de ani și am tot îmbogățit-o prin sfinții părinți, ca să se facă prin biserică rugăciuni și post pentru cei care nu mai sunt pe pământ și pentru cei care tot pleacă, și ca să aibă ei salvare și viață veșnică prin strigarea cea de pe pământ pentru ei până azi, și iată cât de mare legătură este între cer și pământ pentru lucrarea de salvare a omului! Iar Eu, Domnul, ocrotesc lucrul cel pentru cer și stau la mijloc pentru turma Mea, și nu poate satana să-L biruie pe Dumnezeu, și va fi el biruit, el, și toți slujitorii lui și ai minciunii lui, căci tatăl minciunii este el, și de aceea va cădea, precum este scris.

Iar tu, popor creștin, ai datoria să cunoști și să te ferești de calea lumii, de calea lui satan și de toate unsorile lui și să te întărești în locul cel ținut curat pentru tine și pentru ai tăi, căci vremea este să fii înțelept și tot mai înțelept peste vremea aceasta dușmană pe tine și pe Mine, dar Eu, Domnul, stau la cârmă și te povățuiesc cu cuvântul, numai să ai voință să Mă crezi și să Mă lași pentru tine în față, căci Eu sunt Domnul, o, fiu creștin.

Acum am de grăit cuvântul păcii peste popoare, peste locurile de războire între popoare, și spun:

Pace vouă, stăpânitori de popoare, și vouă, popoarelor de sub stăpânitori! Eu, Domnul, pun îngerii Mei și îi întăresc peste lucrările voastre, căci planurile voastre nu seamănă cu ale Mele. Așadar, Eu, Domnul, stau de veghe pentru cei care caută pacea și pentru cei care se bizuie pe Dumnezeu. Eu lucrez, Eu, mai mult decât ceea ce fac oamenii, iar lor le spun din cer: pace vouă, și orice război să se sfârșească cu pace!

Pacea vine de la Dumnezeu, nu de la oameni, iar vouă, celor care întărâtați spre războire, pace vouă și mai mult, și mai apăsat, și aplecați-vă cuvântului Meu, căci din cer îl așez peste voi și spun: Pace vouă! Auziți? O, aplecați-vă și învățați de la Mine să lucrați dragostea, căci dragostea este de la Dumnezeu, este din cer.

Dumnezeul dragostei spune celor răzvrătiți spre război: pace vouă, pace vouă, pace vouă, iar ei să audă numaidecât ce grăiește lor Domnul! Amin, amin, amin.