Dumnezeu a vestit lucrare de cuvânt ceresc peste ieslea cuvântului Său, care s-a coborât în România. Cuvântul Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh se coboară şi aşează masă cerească. Domnul Iisus Hristos ia masă cerească în mijlocul poporului Său hrănit vreme de aproape patruzeci de ani în pământul României.
Cel ce primeşte cuvântul Meu, pe Mine Mă primeşte acela, căci iată, în zilele voastre am lucrat şi lucrez o lucrare pe care dacă o aude cineva nu ştie să creadă în ea, nu ştie cum să creadă în ea, dar voi ştiţi că această lucrare sunt Eu şi că lucrez în Duhul Sfânt, aşa cum am lăsat cuvânt când M-am dus la Tatăl, căci aşa am spus ucenicilor Mei cei de atunci: «Nu vă întristaţi. Vă va fi de folos ca Eu să Mă duc la Tatăl. Şi pentru că Mă duc, vă voi trimite pe Mângâietorul, pe Duhul Sfânt, Care vă va vesti vouă de la Mine, Care din al Meu va lua şi va aduce vouă, şi cele viitoare vă va da vouă de ştire». Şi dacă M-am dus la Tatăl Meu, am spus cuvânt peste cei ce-i aveam din lume daţi de Tatăl Meu; i-am trimis şi le-am spus: «Mergeţi în toată lumea şi spuneţi că s-a apropiat împărăţia cerurilor. Mergeţi şi botezaţi şi lucraţi în numele Meu peste cei ce vor crede în Mine prin voi». Amin.
O, de două mii de ani lucrez şi strig făptura Mea să vină la masa Mea. Am venit acum două mii de ani şi M-am dat să fiu viaţă şi hrană şi veşnicie peste făptura care vrea să creadă în Mine, şi tot de atâta vreme am aşteptat naşterea acestei lucrări care este cu voi. Aceasta este lucrarea Duhului Sfânt al Sfintei Treimi, Care a venit să întregească întreita lucrare a Treimii Dumnezeieşti. Toţi cei care sunt lucrători ai cerului sfânt, care au venit într-ale cerului sfânt, toate cetele cereşti au aşteptat naşterea acestei lucrări care se numeşte Cuvântul lui Dumnezeu.
Am pregătit un vas pe pământ şi am lucrat ca să-Mi fie Mie trâmbiţă, ca să am cum să vorbesc, ca să las cuvântul Meu vouă, celor ce eraţi scrişi în cartea Tatălui Meu ca să vă naşteţi din nou prin această lucrare. Şi dacă voi aţi cunoscut de la Duhul Sfânt că Eu sunt, am venit mereu să fiu cu voi prin cuvânt şi să fiţi voi poporul Meu. Eu să vă fiu Dumnezeu, şi voi să-Mi fiţi fii, după cum este scris: «Voi locui în ei şi voi umbla şi voi fi Domnul lor, şi ei vor fi poporul Meu şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei şi va şterge lacrima de pe obrazul lor».
Când am venit întrupat în lume ca să lucrez lucrarea cu care Mă trimisese Tatăl, n-am încăput cu ea în cei de atunci, că n-au cunoscut aceia vremea cercetării care venise cu Mine de la Tatăl. Şi dacă toţi au dat să Mă stârpească, aşa le-am spus: «Voi vreţi să Mă ucideţi, pentru că nu încape în voi cuvântul Meu, pentru că voi nu sunteţi din Tatăl Meu, că dacă aţi fi din Tatăl, aţi cunoaşte că de la Tatăl am venit şi că El M-a trimis».
O, copii ai Ierusalimului cel coborât cu Mine prin această lucrare! Iată-Mă cu voi prin cuvânt. Ferice celor ce au încăpere pentru naşterea cuvântului Fiului lui Dumnezeu, Care lucrează din veac şi până-n veac prin cuvânt. Iată, am sunat şi v-am cules de la locurile voastre ca să stăm şi să cinăm din nou. Pace vouă! Eu sunt cina cea tainică din care vă hrăniţi voi împreună cu Mine. Eu sunt Mirele, voi sunteţi mireasa Mea cea adevărată, cea cu candela aprinsă, cea înţeleaptă, care ştie de la Mine cum să vegheze, cum să se îmbrace şi cine s-o îmbrace.
O, poporul Meu iubit, te-am strigat ca să vii, şi să stau din nou în sfat cu tine, şi să stai tu la masă cu Mine şi cu Măicuţa Mea şi cu sărbătoarea sa în mijlocul tău, popor iubit de Dumnezeu; şi cu Verginica, măi poporule, căci ea este cea care te-a născut pe tine pentru Mine prin această iesle gătită pentru cuvântul Meu, care vine şi se lasă peste tine să ai tu viaţă din Duhul Meu, Cel ce grăieşte peste tine.
Mă uit cu patruzeci de ani înapoi şi o văd pe Verginica lăsându-se sub arsura Duhului Sfânt cu Care venisem s-o peţesc ca să fac din ea trâmbiţă a cuvântului lui Dumnezeu şi ca să-Mi ridic un popor luminat, în mijlocul acestui neam pe care-l iubeşte Dumnezeu şi pe care îl pregăteşte ca să-I fie scaun de domnie şi cărare de slavă peste popoare. Venisem din cer în calea unei copile pe care Eu o aveam săracă cu duhul, sărăcuţă cu rangul, sărmană sărmănuţă între oameni, şi am lăsat Duhul Meu peste ea ca să ştie ea prin Mine şi să Mă cunoască şi să se lase sub arşiţa Duhului Sfânt şi să cuvintez cu cuvântul Meu prin ea şi să dau hrană din cer poporului care era scris să se nască prin lucrul Meu cu Verginica. O, şi ce pustiu a fost pustiul prin care am trecut Eu cu tine, popor chemat de Domnul la masa cea de nuntă! Că dacă am văzut că cei de până la tine nu mai voiau să vină, dacă am văzut că-şi vedeau de ale lor, dacă am văzut că s-au încurcat cu cele scoase astăzi şi că au de făcut de ale lor, atunci am ieşit la drum şi am plâns amar în faţa mesei Mele plină cu cele de la Mine, şi am zis să văd masa plină. Şi am început să strig şi să Mă uit să văd venind săracii şi şchiopii şi muţii şi rătăciţii şi leproşii, dar ei nu ştiau cum să vină, nu mai ştiau cărarea dacă cei ce-i învăţau pe ei nu mai vegheau cu Dumnezeu şi nu mai ştiau că trebuie să vină Mirele. Strigam şi iar strigam, şi plângeam după oile Mele, şi ele nu mai ştiau cum este glasul Păstorului. Şi am plecat din loc în loc la răspântii şi am strigat din cortul acestei copile care s-a lăsat folosită de Dumnezeu, şi ai venit tu la masa Mea cea sfântă, poporule care erai scris ca să fii pentru această lucrare, şi stau de atunci cu tine la masă şi te-am deprins să mănânci şi cum să mănânci şi ce să mănânci şi ce să nu mănânci ca să poţi să fii viu prin valea morţii care-şi desface gura ca să înghită făptura lui Dumnezeu. O, şi te-am văzut flămând din nou, şi te-am văzut slăbind, căci copilul care nu mănâncă slăbeşte şi se îngălbeneşte, şi tu trebuie să înfloreşti şi să te desfaci acum, că vine vremea cea vestită de Mine peste tine, popor aşteptat de Dumnezeu. Că Eu am ridicat din tine fii, şi fii din fii, şi merg înaintea ta ca să te aduc până la Iordan şi ca să te trec în Canaan şi ca să te aşez în grădina Edenului, ca să nu fie ea lipsită de tine, popor al Ierusalimului care se va arăta peste tine şi de la tine.
O, Eu am aşezat începutul cel nou, care vine cu Mine la tine, dar tu să te laşi pregătit, să te laşi hrănit până la creşterea deplină, până la învierea cea mare care lucrează peste tine, că iată, M-am uitat peste tine, turmă iubită, şi am ales din mijlocul tău fii sănătoşi şi curaţi pentru Mine şi i-am pus la lucru în faţa ta, şi i-am pus înaintea Mea pentru tine şi pentru slava ta, popor al cuvântului Meu. Şi am împrejmuit o grădiniţă şi i-am aşezat în ea şi am pus la hotarele ei legea sfinţeniei, şi am pus peste ea viaţă de Eden şi de cer coborât dintru ale Mele, şi iată ce fac: îi strămut pentru o clipă ca să vină în calea ta, turmă iubită, şi ca să aducă glasul Meu peste tine şi ca să stai tu din nou la masa cuvântului Meu. Eu sunt; Eu şi trimişii Mei spre tine.
Dacă eşti şchiop, popor iubit, scoală-te şi umblă; şi umblă pe urmele Mele ca să nu mai şchiopătezi niciodată. Dacă eşti slab, ridică-te şi te-ntăreşte şi ia din Duhul Meu şi stai cu Mine pe cărare, că la capătul cărării e sărbătoarea cerului pe pământ. Dacă ţi-a slăbit văzul sau auzul, iată, Duhul Meu stă gata să Se atingă de tine şi să fii vindecat. Dacă graiul ţi-a amorţit şi dacă înăuntrul tău nu mai are grai despre Mine şi despre împărăţia Mea din tine, Eu dau râu cuvântului Meu, şi să te faci tu râu al cuvântului vieţii peste făpturile cele însetate, că a venit vremea să fii tu sare şi să sărezi în jurul tău pe cei ce nu Mă au pe Mine. Eu sunt întru tine, copil al poporului cel nou. Eu sunt iar, precum am fost atunci. Sunt Cel ce dau vedere orbilor şi iau vederea celor ce nu ştiu să-L vadă pe Dumnezeu. Sunt Cel ce dau cuvânt muţilor şi îi scol pe cei din moarte. Eu sunt Cel ce aduc sfârşit lumii şi început făpturii Mele. Eu am venit la tine ca să te vestesc din timp, că nimic nu lucrează Dumnezeu fără să vină să vestească mai întâi, poporul Meu.
Am ridicat în zilele acestea piatra de mărturie, în numele lucrării Mele cu voi, şi am împlinit peste mulţimi vestirea acestei lucrări pe care Eu o săvârşesc în taină cu tine de patruzeci de ani. Am ridicat piatra mărturiei, dar am trecut mai întâi pe la tine, popor al acestei mărturii. Am străbătut cetate cu cetate, pe unde are Dumnezeu pe cei ce au stat la masa acestei lucrări, ca să vestesc pe poporul cel hrănit şi să-i spun să fie cu veghe şi cu hăinuţă îngrijită şi cu lumină cerească peste el, şi să fie gata pentru începutul cel nou, care vine cu Mine. Am întocmit carte de mărturie peste fiecare cetate şi am stat în sfat ceresc cu tot poporul acestei lucrări, şi apoi am dat de veste să se ridice turn de mărturie care să stea în faţa lui Dumnezeu şi spre care să privească Domnul şi din care să lucreze salvarea cea mare şi răsplata cea biruitoare, care vine de la Mine. Şi iată, lucrez la cârma acestei corăbii şi stau ca pe muntele fericirilor şi grăiesc peste tine ca să te aşez în legea sfinţeniei şi să te am după chipul şi asemănarea Mea pentru sărbătoarea care vine cu Mine. Am venit să te învăţ din nou, ca să fii după chipul şi asemănarea Mea, căci cele ce au ieşit astăzi, dau să te prindă şi să te ascundă de la faţa Mea ca să nu mai poţi tu să stai în faţa Mea, poporul Meu.
O, Ierusalime, ştii tu de ce am venit la tine şi te-am adunat ca să-ţi vestesc cele din urmă? Deschide-ţi inima, Israele, şi să nu fii, tată, mititel cu inima sau cu credinţa, că iată, a venit vremea să te sprijini tu pe povaţa Mea şi numai pe ea, ca să nu pieri tu sub greutatea zilei de acum. Eu ţi-am vestit ţie, popor iubit, că se ridică dinspre apus o vreme rea. Ţi-am spus mereu, şi n-am dormit în faţa ta, şi ţi-am vestit din vreme să te laşi îmbrăcat în haina nunţii şi să intri în odaia nunţii ca să nu pieri pe afară, copil hrănit din masa cerului. Am fost cu tine pe cale şi te-am învăţat mereu şi ţi-am spus cu uşorul tot ce vei avea de trecut, dar ai fost greoi pe drum cu Mine şi n-ai lucrat de ajuns de bine, de ajuns de mult, de ajuns de răbdător, şi iată, acum te-a înconjurat din părţi pâcla zilei de azi, şi tu nu eşti deprins s-o simţi şi s-o cunoşti, căci pâcla aceasta are multe învelişuri, şi se iau unul câte unul ca să nu-i vezi tu miezul şi ca să te scape din cale şi ca să intri în odaie şi ca să fii adăpostit sub cortul lui Dumnezeu.
Iată, tată, că tu ai fost cu veghea slabă şi n-ai plâns aşa cum a plâns proorocul Ilie când se tânguia în faţa lui Dumnezeu că nu mai este nimeni de partea Domnului şi că a rămas singur în pustiul necredinţei. Ilie nu mai avea nimic în el decât râvna pentru întoarcerea lui Israel spre Dumnezeu. Şi dacă el, pe pământ fiind, se lăsase mistuit de râvna pentru mântuirea poporului cel ales, oare, ce este cu el acum când este ceresc?
Poporul Meu cel nou, tu nu ştii, tată, ce pildă a fost cu Ilie când plângea la Dumnezeu să i Se arate Domnul şi să-i mângâie durerea care venea din râvna lui cerească. Şi s-a dus pe munte şi a mers nemâncând şi nebând, ca să-L vadă pe Domnul apoi, şi Domnul i-a spus să intre la adăpost în gura unei peşteri, şi a fost venită vijelie mare, şi a venit apoi cutremur mare, şi apoi a fost foc venit, şi toate acestea zguduiau muntele şi stâncile, şi Domnul nu S-a arătat lui Ilie în acestea. Şi a venit apoi o adiere de vânt uşor şi lin, şi numai atunci a fost să vadă Ilie slava şi glasul Domnului. Aşa să înţelegi tu vremea dinaintea arătării slavei Domnului, căci în jurul tău suflă vijelie şi munţii se clatină şi focul mistuie în jur, şi Domnul pune mâna Sa peste tine aşa cum a pus-o pe ochii lui Moise când a trecut Domnul prin faţa sa cu slava Sa. Şi apoi vine Domnul cu adierea Sa la tine şi va sta cu tine ca să te aibă mereu, dar ai grijă prin cele ce te înconjoară până la arătarea slavei Domnului, cea care vine pentru tine fără înspăimântare, şi vine cu blândeţe şi cu pace dacă tu vei şti să stai atent şi ascuns de cele ce suflă până la trecerea lor. Fii atent, că Domnul trece cu răsplata Sa, cu slava Sa, cu dreptatea Sa şi cu despărţirea binelui din rău, şi vrea să te scoată din vijelie şi din cutremur şi din foc, şi vrea să te dea de-a dreapta slavei Sale şi nu de-a stânga slavei Sale, căci toată lucrarea Sa se numeşte slava Sa, după cum este scris: «Lăudaţi pe Domnul stelele şi lumina; lăudaţi pe Domnul focul şi grindina!».
Ierusalime, popor cu nume dumnezeiesc! Deschide-ţi înţelepciunea ca să cunoşti cum e vremea în care eşti şi semnele ei, măi tată, ca să pot Eu fărâma cu tine lucrarea lui antichrist, care lucrează de mult şi stă la pândă în calea biruinţei Mele, în calea biruinţei tale cu Mine, poporul Meu cel de la sfârşit. Antichrist a lucrat odată cu Mine şi a furat mereu taina Mea pentru pregătirea biruinţei cereşti pe pământ, şi a fost mereu neliniştit, şi a căutat să-şi facă armură ca să scape cu viaţă lucrarea lui cea fără de sfinţenie, că nu-i place lui antichrist sfinţenia; nu-i place, că nu-l lasă sfinţenia să fie în pofte şi în măriri şi în desfătări. O, şi ce Mi-au făcut Mie slugile lui antichrist! Că iată, a acoperit faţa pământului cu ostaşii lui, şi lucrează bine instruiţi ca nu cumva să-şi piardă stăpânirea ce o are peste pământ, că el nu poate suporta să înţeleagă că pământul a fost creat prin cuvântul lui Dumnezeu şi că Domnul este Stăpânul puterilor în cer şi pe pământ. Şi iată, lucrarea cea potrivnică lui Dumnezeu s-a ridicat în picioare pe pământ şi s-a unit cu cele ascunse în adânc, şi şi-au ascuns bine faţa slugile lui satana, şi şi-au făcut împărăţie ascunsă, şi acum dă să iasă deasupra cu cele lucrate în ascuns şi să se dea drept Dumnezeu şi să meargă toată făptura Mea după el.
O, de când a aflat omul duhului rău că Eu M-am apropiat cu slava pe care o pregătesc de o bună bucată de vreme pentru arătarea Mea, după cum este scris, şi-a făcut ascunzişuri în peşteri şi în stânci şi şi-a făcut împărăţie peste împărăţie pe pământul lui Dumnezeu, şi lucrează cu dibăcie şi cu înţelepciune omenească, şi Eu aşa v-am cuvântat când am zis s-o iau pe Verginica întru cele cereşti. Aşa ţi-am spus: «Ce vei face tu, poporul Meu, când voi lua cuvântul Meu din mijlocul tău şi te voi lăsa pentru o vreme? Că tu vei zice răului bine, şi vei zice că omul este Dumnezeu». Şi iată, vine vremea aceasta, şi ea este în faţa ta ajunsă, că oamenii duhului rău au luat din învăţătura Mea şi au pus-o deasupra lucrării lor ca să nu se vadă, şi au furat de peste tot lucrarea tainelor cereşti, pentru că iubitorii lui Dumnezeu n-au avut învăţători destoinici peste ei. Şi de ce n-au avut? N-au avut, fiindcă toţi cei ce s-au aşezat peste turma lui Dumnezeu au făcut legătură cu cele ale cezarului şi au lăsat pe cezarul să intre peste toate cele ale Domnului până ce a nimicit curăţenia şi sfinţenia cea din biserică, până ce a strămutat tot ce a fost bine aşezat de părinţi, iar slujitorii lui Dumnezeu s-au lăsat cumpăraţi de cele de pe pământ, şi apoi s-au lăsat înghiţiţi de tot ce este astăzi în lucru, iar pe Domnul L-au înşelat aşa cum înşeală mireasa pe mire şi înainte de nuntă şi după nuntă, şi nu mai este veşmânt adevărat şi curat. Aşa sunt slujitorii bisericii de azi, care-şi ascund ruşinea trădării învelindu-se cu haina nunţii, cu haina de mireasă, şi înşeală un norod mare care se strânge la nuntă. Tot aşa şi cei ascunşi sub haina bisericii, înşeală norodul cel mult, şi aşa a ajuns vremea orbului care cade în prăpastie bazându-se pe călăuză oarbă. Şi precum haina cea din afară ascunde pe cel întinat, tot aşa este şi cu lucrarea lui antichrist, care a cuprins totul, care s-a atins şi a pus învăţătură de a lui Dumnezeu peste întinarea sa, ca să nu se vadă înşelăciunea sa şi ca să tragă de pe cale pe cel ce merge cu Dumnezeu, şi să nu ştie acesta că duhul lui antichrist îl momeşte cu faţă ascunsă. Şi iată că v-a prins şi pe voi în mari ispite, şi plânge Dumnezeu deasupra voastră şi vine şi vă aminteşte cele vestite vouă din vreme, că Domnul vede înainte şi vine să vă aducă vouă de ştire ca să nu cădeţi în ispită, copii ai lucrărilor cereşti.
Măi tată, aşa am spus Eu, din vreme am spus: «Copil hrănit din cer, ia aminte şi nu uita, că vine ziua să fii ispitit cu cele scoase astăzi, dar Eu îţi spun să fii cuminte şi să stai în ograda Domnului şi să nu te întinzi să iei să mănânci din fructele altei grădini, străină de învăţătura pe care o cunoşti, că vine duhul rău peste tine şi îţi face dulce hrana străină şi te duci şi Mă laşi fără tine, copil hrănit din cer». Şi iată, văd copii din poporul Meu care au luat şi au mâncat amestecătură otrăvită, care vine din lucrarea iadului, şi îi văd ofiliţi şi abătuţi şi atinşi de licoarea cea cu faţă ascunsă, care ucide cu uşorul sufletul celui drept care ia din altă grădină. Şi dacă tu, popor iubit, nu te trezeşti acum ca să crezi şi să asculţi ce-ţi aduc Eu de ştire din cer, să ştii că oamenii duhului rău, care umblă acum să te otrăvească cu învăţătura cea cu faţă ascunsă, nu vor avea ce face cu tine şi te vor azvârli, că Eu un picuţ mai am şi voi lăsa descoperit semnul Meu, şi omul rău va vedea acest semn cu care ai fost tu însemnat şi binecuvântat de Mine. Eu ţi-am spus ţie şi aceasta: ţi-am spus că nu vei avea cum să te furişezi de lucrarea cuvântului Meu, că dacă nu de multe ori, măcar o dată ai fost însemnat de semnul cel ceresc al binecuvântării care a coborât cu Mine de câte ori am venit şi am grăit peste tine şi am binecuvântat pe cel ce a stat la masă cerească cu Mine. Un picuţ mai am de întocmit lucrarea cuvântului Meu, şi va fi să-ţi arăt semnul Meu deasupra ta, copil al poporului hrănit de Dumnezeu. Voi arăta cuvântul Meu şi voi arăta şi cuvântul tău faţă în faţă cu Mine. Şi dacă nu vei fi găsit sub cortul Meu, vei fi întrebat de îngerii care se ridică să-Mi culeagă rodul lucrării şi te vor întreba: „Suflete, când ai minţit pe Dumnezeu? Atunci, sau acum?”. Şi vei fi găsit scris în cartea acestei lucrări când îngerii o vor deschide şi vor rosti din ea, şi tu nu înţelegi cum va fi această lucrare când se va vorbi de pe acoperişuri despre taina cea lucrată cu tine de Dumnezeu, şi acoperişurile se vor pleca la pământ, şi tu vei fi sub ele şi te vor prinde sub ele ca pe un trădător, şi nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ, că Domnul nu uită nimic din cele lucrate cu tine, popor al cuvântului Meu.
Eu am venit din cer cu această lucrare de cuvânt şi am strâns sub mantia Mea pe cel cu duhul sărac, pe cel sărac cu mărirea şi cu rangul, pe cel curat cu inima, şi a fost să vorbesc unui popor mic cu învăţătura, smerit cu inima, umilit sub piatra vremii şi depărtat de lucrarea lui antichrist, cel cu deşertăciune oarbă şi ieşită de la trup. Eu am căutat spre cel cu duhul mic, spre cel ce ştie să se lase mic sub mâna lui Dumnezeu cea ocrotitoare, şi a fost să vorbesc cu cei smeriţi, care ştiu să primească de la Dumnezeu, că iată, duhul măririi de sine a izgonit înţelepciunea din oameni, şi a rămas peste oameni duhul rătăcirii de sine, şi înţelepciunea trupească s-a făcut stăpână peste om şi s-a umplut pământul de trupuri. Şi a venit duhul rău şi a găsit case pustii şi a intrat şi s-a aşezat şi a lucrat înţelepciune din iad, şi rătăcirea cea de la sfârşit este mai mare decât în toate veacurile. Şi Se uită Dumnezeu la tine, popor hrănit din mană cerească şi adăpat din apa râului vieţii; Se uită şi întinde mâna după tine ca să te deosebească şi să te cunoască şi să te binecuvinteze, şi să te respingă lucrarea lui antichrist atunci când va lucra să pună pecetea cea groaznică peste tot trupul laolaltă. Eu pentru asta am venit şi te-am chemat şi te-am ales apoi, ca să stai la masă cu Mine şi ca să pun semnul cel viu peste tine, pentru ca să se zdrobească prin tine puterea semnului celui rău.
O, duhule potrivnic, ce-ai făcut tu cu întinderea ta cea rea! Dar ce zdrobire îţi pregătesc Eu ţie, şi ce biruinţă se va coborî din cer asupra ta şi a servilor tăi, care n-au mai avut odihnă ca să-ţi plinească lucrarea ta cea oarbă! Iată, vine ceasul, şi a şi venit, să te culc la pământ şi să-ţi dezvelesc planul cel mârşav, cu care ai stat ascuns şi ai lucrat împărăţie mincinoasă. Eu sunt Cel ce a făcut fiinţa ta cea dintâi, dar tu te-ai semeţit peste Creatorul tău şi ai căzut spre stricăciune. Dar iată, cele fără Dumnezeu nu vor mai rămâne, şi se va aşeza împărăţia Domnului şi voi răscumpăra făptura.
Israele hrănit de Dumnezeu, tu eşti unealta Mea cu care voi ara şi voi grăpa şi voi însămânţa din nou, ca la început, şi se va arăta din nou Edenul cel sfânt şi curat şi nestricăcios. Dar fii credincios şi fii mare, Israele, căci cele ce sunt astăzi, nu sunt cele ce vor fi mâine. Nu te lăsa prins sub puterea banului, că banul este singura unealtă cu care lucrează din toate laturile faţa lui antichrist, omul fărădelegii.
Ce vei face tu când vei vedea cu ochii duhului semnul pieirii pe care-l foloseşte antichrist? Ce vei face, tată, tu, cel care ai semnul Domnului pe creştetul tău? Te vei îngrozi şi vei da să fugi şi vei da să arunci de la tine punga şi haina zilei de azi, a stăpânirii de azi. O, dar vei fi văzut fugind, pentru că tu va trebui să fugi atunci, că vei fi oricum azvârlit pentru semnul de pe tine, tată. Şi cum va fi aceasta? Aşa va fi, că nu va putea lucra peste tine semnul lui antichrist, şi toţi se vor întreba: „Ce este cu acesta? De ce nu se aşează pe el sceptrul nostru?”.
O, îngerii Mei cei nevăzuţi vor împlini răsturnarea cea mare a lucrării lui antichrist, dar trebuie să-ţi vestesc ţie, popor cu pecete cerească, să te grăbeşti ceas cu ceas şi să ieşi din timp şi să intri cu Mine în corabia sfinţeniei de duh şi de trup şi să fii înţelept, că Eu ţi-am dat prilejul să poţi lucra, şi ţi-am făcut cale şi loc ca să te aşezi cu Mine şi să lucrezi la împărăţia Mea, popor tocmit pentru viţa şi vinul cel nou. Fugi de iubirea de argint şi nu mai umbla în piaţa duhului rău, că duhul rău a scos o învăţătură nouă şi a aruncat-o pe drumuri ca să te apleci şi tu s-o iei şi s-o mănânci. Dar nu lua; fii înţelept şi nu-ţi murdări nici ochii, nici auzul, nici mintea, nici hrana, şi pune mânuţa la lucru şi fă-ţi cu munca ta şi te îndeletniceşte să te dezlipeşti de duşmanii Duhului Sfânt.
Ţi-am spus din vreme să te îndeletniceşti, popor iubit, şi să ştii să-ţi faci singur şi să cunoşti darurile lui Dumnezeu, şi măiestriile toate să le ai în mijlocul tău, ca să ai timp să te curăţeşti de sub mâna stăpânului cel murdar pe mâini, cel murdar de sânge şi de moarte, cel mort faţă de Mine. Eu vreau să-l înviez şi pe el prin tine. Aceasta e lucrarea Mea cu tine, dar ridică-te deasupra răului, ridică-te, că e târziu şi nu mai este vreme, şi tu trebuie să fii curat, curat şi spălat de cele nelucrate de Mine şi de tine. Nu-i niciodată prea devreme, dar e târziu, târziu de tot, tată. Satana şi-a împlinit lucrarea, şi iată ce devreme a venit împlinirea lui cea rea, şi voi n-aţi priceput ca Dumnezeu. Vreme pentru cei răi nu mai este de mult. Răul şi-a plinit lucrarea şi cupa sa, dar am mai zăbovit Eu, tată, ca să vă bag la adăpost, fie cu voia, fie cu spaimă să vă bag sub mantia Mea, ca să pot slobozi vijelia şi cutremurul şi focul peste cei ce se cred stăpâni pe lucrul mâinilor lor, pe lucrul cel rău, pregătit împotriva lui Dumnezeu.
O, poporul Meu, câte te-am învăţat Eu pe tine, tată! Am stat cu tine în sfat aşa cum învaţă tatăl pe fiii săi, şi ţi-am spus ce vine şi ţi-am spus mereu ce să faci ca să fii pregătit. Am stat ascuns cu tine prin vremea cea roşie şi te-am povăţuit pas cu pas şi ţi-am vestit dinainte şi am spus să fii după chipul şi asemănarea Mea, ca să nu-şi lărgească duhul rău gura ca să te sperie şi să te slăbească şi să te înghită apoi. Când te vedeam slab şi fricos şi încercat de ispite, îmi întindeam mâna şi nu te lăsam aşa, şi tu cunoşteai braţul salvării, întins deasupra ta. Aşa am fost Eu pentru tine, popor mititel, popor din vremea aceasta, pentru că nu tu M-ai ales, ci Eu te-am ales pe tine. Şi dacă Eu te-am ales ca să fii al Meu, alege şi tu acum, tată, alege-Mă pe Mine şi rămâi cu cele ale Mele, că dacă vei face aşa, Eu voi trimite pe îngerii Mei şi îţi voi aduce hrană cerească şi îngerească după ce antichrist nu-ţi va mai da nimic şi nu-ţi va mai lua nimic un picuţ de vreme pentru încercarea ta întru Mine.
Pe vremea împăraţilor tirani şi păgâni s-a dat poruncă odată să se mânjească cu sângele jertfelor idoleşti hrana cea din piaţă, şi din care mergeau şi cumpărau şi cei credincioşi ai lui Iisus Hristos. Şi am dat duhul descoperirii şi am vestit pe creştinii Mei să nu ia nimic de la păgâni, din pricina celor ce au spurcat hrana cea spre vânzare, şi le-am spus să moaie grâu şi să mănânce şi să nu se atingă de stricăciune, şi au ascultat pe trimisul Domnului şi şi-au scăpat viaţa şi curăţenia vieţii. Aşa să fii şi tu, popor din vremea de azi. Fă tot ce poţi şi lucrează cu mâinile tale şi ară şi seamănă şi roagă-te şi dă Domnului munca ta, iar Domnul îţi va da rodul muncii tale şi vei avea curăţenie şi duh de sfinţenie peste tine. Eu mereu am venit şi te-am rugat. O, şi cât te-am rugat, şi câte ţi-am spus Eu să le laşi, şi să nu le mai iei şi să nu le mai faci! Şi acum, iată, te prind toate fără de veste, că tu n-ai voit să asculţi şi să împlineşti încă de când ţi-am spus, ca să fi fost acum deprins cu ascultarea şi cu răsplata ascultării. Eu am venit acum şi te-am strâns ca să-ţi spun să Mă asculţi şi să ieşi de sub învinuirea duhului rău şi să te scoli asupra lui antichrist şi să lucrezi cu cele ce te învăţ Eu, că Eu îţi vin în ajutor şi îi port de grijă celui ce Mă ascultă în vremea aceasta.
Scoate de la tine neatenţia şi veghează, şi iarăşi zic: veghează bine, creştine, că vremea e ceţoasă şi are faţă ascunsă, şi tu trebuie să fii găsit curat şi neamestecat. Nu te frământa; ajunge zilei grija ei, şi Eu voi lucra minuni cu tine, poporule creştin. Dacă tu te-ai frământa, Eu ce mai am de făcut? Eu sunt Cel ce port grijă de tine, Israele, dar îndeletniceşte-te să stai de vorbă cu Mine şi să ştii să te hrăneşti cu cele din cer, şi să crezi că celelalte îţi vor fi adăugate. Iată, lucrarea lui Lucifer a intrat în toate trupurile, şi unde nu poate mai mult, pune frământare peste cei neputincioşi, dar nu poate omul să adauge nimic la statura sa.
Copilul Meu, cine Mă are pe Mine de Dumnezeu, acela îmi dă Mie viaţa şi veghea şi grija. Uneşte-te, tată, uniţi-vă într-un singur gând, într-o singură voie şi fiţi asemenea unii altora întru Hristos. Fiţi după chipul şi asemănarea Mea şi fiţi unul altuia asemenea. Uitaţi-vă la doi fraţi gemeni, că uneori se deosebesc greu unul de altul. Mai mult trebuie să vă asemănaţi voi unul cu altul întru Hristos, întru sfinţenie şi veghe. Fiţi după chipul şi asemănarea Mea. De atâta vreme vorbesc din cer cu voi ca să vă ridic întru cele ce sunt din cer peste voi!
Am venit să fac cer pe pământ şi am aşezat la lucrul cel de bunăvestire lucrarea cuvântului peste mulţimi. O, dar lumea nu ştie cât ştiţi voi de la Mine! Vine vremea să vă ceară lumea pâine şi sare şi apă din cer. Vine ziua să fiţi lumină prin întuneric. Vreţi sau nu, meritaţi sau nu meritaţi, dar această lucrare de cuvânt dumnezeiesc va vădi pe fiii cei ascunşi sub aripa ei, şi ei vor fi împărţitori ale celor ce vin pentru înnoirea făpturii şi pentru ridicarea din moarte. E mare taină lucrarea care vă cuprinde pe voi în taina ei. E mare lumina care va lucra dinăuntrul ei, căci semnele dumnezeieşti o vor însoţi pe ea şi orice cuvânt rostit prin ea se va face faptă văzută.
Am venit, Israele, să-ţi aduc cele ce mai ai de lucrat şi de împlinit, să-ţi spun să te îndeletniceşti cu cele în care va trebui să fii găsit atunci când va trece mânia Mea peste cei fără Dumnezeu. A venit vremea să iei pe tine cămaşa sfinţeniei, care nu va arde pe tine, şi tu nu vei arde în ea atunci când mânia Mea va trece peste pământ ca să-l curăţ de lume şi de duhul lumii şi de fărădelege. Nu te încânta ca să te duci să te scape cineva şi să te hrănească cu altă nădejde, mincinoasă, că iată, arhiereii şi preoţii nu Mi-au deschis ca să vadă cine bate, şi au spus că nu sunt Eu, şi au spus că am demon. Au spus şi acum cum au spus atunci, că n-aveau cum să spună altfel, de vreme ce ei nu iubesc căile Mele şi legea sfinţeniei, în care trebuie să stea un slujitor al cerului sfânt.
A ajuns vremea cea grea când s-a aşezat urâciunea pustiirii pe scaunul cel lăsat să fie sfânt, şi iată ce şir de slujitori rabdă Dumnezeu, că fac negoţ cu Duhul Sfânt şi îşi cumpără scaune şi nu se mai aşează astăzi slujitori după descoperire cerească aşa cum era aşezarea în biserică, şi nu mai are cine cerceta şi cine judeca purtarea unui slujitor; nu mai are, tată, că seamănă unul cu altul, de la cel mai mic până la cel aşezat în capul turmei, şi turma se prăbuşeşte sub stricăciunea vremii, şi numai Domnul are milă de turma cea pribeagă. Nu mai am păstori care să-Mi caute turma şi s-o hrănească din duhul descoperirilor cereşti aşa cum era aşezarea în mijlocul bisericii Mele, şi iată, antichrist se bucură şi îşi desfăşoară ţăruşul şi învăţătura cea stricată, din care iau şi gustă până şi creştinii Mei, şi nu mai e durere mai mare în cer.
O, tată, după ce trebuie să se cunoască un trimis al Meu? După ce să cunoşti tu pe cel ce vorbeşte de la Mine sau cuvintează în numele Meu? întreabă legea, tată, şi cu cele din ea uită-te peste cel ce vorbeşte despre Dumnezeu, că scris este: nu lua să mănânci sau să rumegi fără să cunoşti hrana, şi caută să cunoşti învăţătura falsă, că nu mai e decât să învieze morţii şi să facă semnele cele din urmă, cele scrise că vor fi făcute. Tu să nu vrei semne, tată, şi să nu crezi în alt dumnezeu în afară de Mine. Că va veni cernere mare, şi ispită lucrată cu trudă; va veni şi va spune că sunt trimişi să te ia şi să te ocrotească, şi îţi vor promite viaţă şi hrană şi scăpare, dar tu nu vei fi luat fără de veste, şi vei cunoaşte pe cel ce vine înaintea Mea dacă vei fi găsit în duhul sfinţeniei, în cămaşa sfinţeniei.
Fereşte-te de iubirea de argint şi dă pe cât poţi de la tine toate poftele, fie ele cât de mici. Pe cât poţi de mult, tată, iubeşte sărăcia şi umilinţa de bunăvoie şi fii ca strămoşii tăi cei de la început, ca să nu te încânte ispitele care vin ca să te încerce şi să te scoată de la Dumnezeu. Că va veni un duh de nepăsare peste oameni, dar Eu spun că a şi venit, şi lumea nu cunoaşte faţa acestui duh, şi omul se vinde rob duhului cel de la sfârşit, şi nu ştie lumea şi duhul lumii cel de la sfârşit că se va sfârşi pe veci. Eu în lume n-am loc cu cuvântul, că nu încape cuvântul Meu în ei. Nu Mă duc nici la împăraţi, nici la cărturari, nici la înţelepţii pământului, nici la bogaţii acestui veac, nici la arhierei. Nu Mă duc, şi stau cu tine şi te învăţ şi te luminez şi te păzesc de lupi, şi de iude te păzesc dacă tu păzeşti paşii tăi şi îi aşezi pe urmele Mele. Te hrănesc pe tine cu cele din urmă, şi voi arăta peste tine slava Mea, iar peste cei ce nu vor vrea să Mă cunoască nici atunci, voi lucra să-i dau la o parte din calea slavei Mele şi voi birui cu împărăţia Mea care se va vedea de la tine. Tu eşti poporul Meu prin care Eu Mă voi slăvi în faţa necredinţei de pe pământ, ca să ştie necredincioşii că Eu sunt Dumnezeu, ca să ştie că nu este alt dumnezeu în afară de Mine; şi îşi va vedea înţeleptul acestui veac nimicnicia şi fuga lui după deşertăciune.
O, se miră cei din cer de creştinul care mai are astăzi pe Dumnezeu, dar de creştinii cei tari se bucură cerul, şi de peste tot oastea celor cereşti se apropie şi lucrează, strigaţi ori nestrigaţi. O, chemaţi sfinţii şi îngerii, chemaţi-i, că oastea cerească este în lucru cu voi, şi toţi sfinţii fac cordon în jurul copiilor Mei şi se luptă pentru ei. Dar Măicuţa Mea stă cu braţele şi cu lucrarea şi cu veghea şi cu minunile deasupra României celei alese de Dumnezeu, şi când te vede pe tine, popor ales de Mine şi hrănit de Mine, ea ridică mâinile înaintea Treimii Dumnezeieşti şi cere mereu, şi primeşte pentru tine şi pentru România.
Iată prăznuire în cer şi pe pământ, în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în numele zilei ei de înălţare când ea s-a ridicat de pe pământ la cer. E praznic sfânt în mijlocul tău, popor iubit de Dumnezeu. O, lumea a călcat în picioare prăznuirile cereşti, căci Antichrist a făcut stricăciune peste biserică, şi Dumnezeu a răbdat mult de tot şi a ascultat plânsul strămoşilor şi al sfinţilor care strigă mereu: „Până când, Doamne?”.
O, copiii Mei, Eu vin cu slava Mea şi voi da iar înfăţişare cerului pe pământ şi voi sfârşi cu duhul lumii, că lumea a ajuns la sfârşit. Ai grijă, fiule tată, ai grijă să nu ai în tine duhul lumii, ca nu cumva când Mă voi atinge, să tragă la tine unealta de curăţire. Ai grijă să n-ai în casa ta nici un pic de moarte, şi dacă ai, strigă la Dumnezeu fără răgaz, strigă cu inima zdrobită, să dea din casa ta duhul lumii, că iată, şi între voi am case în care doi sunt împotriva a trei, şi trei împotriva a doi.
O, creştine, Mă doare când văd că tu mergi pe calea cea cu sfinţenie şi copilul tău iese şi vine şi iubeşte lumea şi lucrează fărădelege şi stă împotriva Mea şi a ta, şi unii din ei vând viaţa ta şi a Mea, şi se duc la oamenii lumii şi petrec cu ei, şi vin şi pleacă de la tine, şi iar vin şi stau cu lumea în ei lângă tine şi lângă adăpostul tău, tată. Şi te întreb pe tine: ce să fac cu tine ca să te ţin curat şi neatins de cel fără de lege şi să nu fii găsit alături cu cel ce calcă în picioare sfinţenia cea cerută acum pentru scăparea copiilor Mei? Ai văzut pe Israel când era răspândit printre cei din Egipt, că M-am dus şi am însemnat peste casa lui, şi când am trimis îngerul morţii, a fost ocolit Israel. Dar acum, cum să-ţi însemnez locul tău şi ograda ta ca s-o bag sub ocrotire? Că fiul casei tale şi fiica ta ies şi se duc în lume şi fac ce face lumea şi poartă haine ca lumea, şi nu iubeşte pe Dumnezeu copilul tău. Iată, iar îţi spun, precum ţi-am mai spus: dă de la tine mila cea dăunătoare şi deosebeşte-te de cel ce nu vrea ca Mine şi ca tine, şi nu sta părtaş la îngăduinţa păcatului, şi curăţă de moarte ograda ta. Nu-ţi mai lua în braţe copilul greşit, care cheltuie în fărădelegi sufletul său, că te scrie duhul rău şi pe tine, tată, şi îţi găseşte casa întinată, şi nu mai este vremea să te întinezi. Şi va fi iar ca în vremea lui Noe, şi tu să fii ca Noe, cu toată casa ta, că iată, precum atunci oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau şi nu credeau pe Noe, aidoma şi acum este, şi tot aşa se va întâmpla, dar tu îndeletniceşte-ţi toată casa să fie găsită aşa cum a fost casa lui Noe, sub curăţenie, sub ascultare şi plină de credinţă şi de lumină cerească. Fii aşa cum a fost Iov şi nu sta nepăsător şi roagă-te Domnului pentru cei ce nu ascultă din casa ta, şi dacă Domnul vede că nu se ridică spre sfinţenie şi spre ieşire din duhul lumii, vine ceasul alegerii, şi va fi tras fiecare acolo unde trage, şi voi lucra prin rugăciunea ta şi voi scoate de la tine pe cel ce nu ascultă de legea sfinţeniei, care pregăteşte slava lui Dumnezeu, că vremea este aşa cum scrie: «Cel ce este sfânt, să se sfinţească încă, iar cel ce se spurcă, să se spurce încă».
Dacă nu vrea copilul tău să iasă azi din lume şi din ale lumii, mâine nu mai poate ieşi, tată, şi rămâne lipit acolo unde trage, şi va fi găsit acolo. Scoală-te şi strânge casa ta şi spune-i de la Dumnezeu şi vezi ce alege casa ta, şi fă început nou şi curat şi tainic în ograda ta şi despică binele de rău la dreapta şi la stânga şi stai de veghe cu Mine în dreapta Mea, tată, şi nu te apleca spre cel ce stă în stânga Mea. Stai de-a dreapta Mea până ce voi pune pe cel potrivnic sub puterea Mea. Când faci curăţenie în casa ta, tu dai afară praful şi gunoiul şi ce este alterat şi stricat, care împrăştie miros rău, şi scuturi şi mături şi speli murdăria. Aşa să faci şi pentru Domnul, şi pentru locul Său din casa ta, din ograda ta, şi să miroasă a smirnă şi a tămâie în casa ta, copil al Edenului care vine cu Mine.
Am trimis cuvânt ceresc peste poporul Meu şi am spus să se întoarcă la hrana cea din Eden creştinul, ca să rămână viu şi ca să se sfinţească. Eu aşa am lucrat cu tine, popor cules din lume, şi ţi-am adus de ştire una câte una, cu uşorul, ca să nu ţi se pară greu. Şi când era calea mai largă, Eu strigam şi îţi spuneam că vine vremea să fie uşa strâmtă când va fi să intri în odaia slavei lui Dumnezeu, Care va veni înaintea ta ca să te întâmpine în necazul cel mare. Eu ştiu ca Mine şi nu ca tine. Eu ştiu, tată, de ce-ţi cer şi această treaptă. Eu nu vreau să te las să-ţi fie greu atunci când nimeni nu-ţi va mai da nimic, şi vreau să fii pregătit bine şi din vreme, ca să te cunoască Dumnezeu şi să-ţi trimită atunci hrană cerească, aşa cum i-am dat lui Israel în pustie, că şi atunci am voit cu tot dinadinsul să-l fac curat pe cel ce era binecuvântat, dar el a poftit de pe pământ şi a picat din cer, şi nu s-a bucurat de mana care venea din cer. Aşa este şi acum: nu se bucură creştinul ca să înveţe cum să se întoarcă acasă, şi vrea ca pe pământ, dar Eu voi face cer pe pământ, şi va fi precum în cer aşa şi pe pământ.
Primeşte, tată, vestirea Mea şi hrăneşte-te cu cele ce au fost date la început spre hrana făpturii Mele, că vreau să sfârşesc cu duhul cărnii, cu duhul lumii din tine. Tu vezi bine că duhul pofteşte împotriva trupului, iar trupul, împotriva duhului. Să biruiască duhul, tată, să-ţi fie duhul mai tare decât trupul, căci ceea ce iese de la trup, trup este, iar ceea ce iese de la duh, duh este. Eu am binecuvântat, aşa cum spui tu, şi am zis să se mănânce dacă omul a mâncat, dar de la început n-a fost aşa. La început l-am făcut pe om şi i-am suflat viaţă fără de moarte, şi omul nu M-a ascultat, şi a cunoscut moartea şi a murit. Dar Eu voiesc să-i dau înapoi viaţa cea fără de moarte şi tinereţea cea fără de bătrâneţe, şi aceasta este lucrarea la care voieşte Domnul să ajungă.
Te-am ales pe tine, popor cules din moarte, şi te-am urcat treaptă cu treaptă ca să te aduc până la sfinţenia Mea, şi ca să fii unealta Mea şi să lucrez cu tine învierea cea mare care se aşteaptă de tot cerul sfânt. Iată, am descoperit lumii lucrarea cuvântului Meu, care te-a însoţit pe tine din cer, şi apoi am aşezat un început nou şi curat şi sfânt în mijlocul oamenilor şi am aşezat trăire cerească, şi voi mai aşeza tot ce mai este de aşezat, şi apoi Mă voi slăvi în faţa oamenilor de pe pământ şi va înţelege făptura Mea taina Ierusalimului nou care vine din cer pe pământ, care coboară pic cu pic şi care se întocmeşte prin cuvântul lui Dumnezeu.
O, popor român, tu ai dat din tine o pildă care a venit de la Duhul Sfânt întocmită. Nici un popor de pe pământ n-a mai dat-o; numai tu ai dat-o, şi s-a scris profeţie din sufletul tău, popor al slavei care vine cu Mine la tine, după cuvântul tău ieşit de la Duhul Sfânt. Eram cu ucenicii şi cutreieram din loc în loc şi slobozeam pilde şi spuneam: «Cu ce voi asemăna împărăţia cerurilor?», şi multe pilde am lăsat spre învăţătură şi spre făptuire, căci tot cuvântul care iese de la Dumnezeu, care iese de la Duhul Sfânt, acela este faptă încă de la rostirea lui. O, popor român, tu ai dat din tine pilda despre împăratul care are tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, şi dacă aşa ai grăit, iată, Eu am ieşit cu această lucrare în întâmpinarea ta şi am ales din tine şi am început lucrul acestei împărăţii a împăratului Cel ce are cele rostite de tine. Eu sunt împăratul Care are acea împărăţie, şi voiesc să vin cu ea la tine şi s-o las în tine şi să încep cu tine întoarcerea spre începutul cel în care nu era moarte. Şi va înceta orice ştiinţă, şi va fi împărăţie cerească, precum a fost întâi. întoarce-te la starea cea dintâi, întoarce-te spre cele fără de moarte şi bea din fructul vieţii şi fă, creştine, ce te învaţă Dumnezeu, căci toate se vor sfârşi, dar Domnul va rămâne cu moştenirea Sa şi cu fiii ei.
Iată, Verginica este cu Mine şi se bucură cu duhul, şi este slăvită şi iubită şi ajutată de toţi sfinţii cei de până la ea. Ea are trecerea acestor zile şi este vie, şi este viu şi lucrător duhul ei. Ea are trecere mare, tată, că M-a purtat pe Mine vreme de douăzeci şi cinci de ani, prin cuvânt, şi acum, iată, şi Eu sunt cuvântul ei, precum ea a fost cuvântul Meu, şi n-a mai fost vreodată o lucrare mai mare ca aceea care a fost şi este prin Verginica. Că dacă am luat-o, iată de ce am luat-o: ca s-o pot trimite iar la voi, ca să vă aducă spre cele ce au fost dintru început, ca iarăşi să fie.
Verginica, fiică iubită, Eu, Domnul, poruncesc duhului tău să dea glas peste ieslea cuvântului care vine din cer cu Dumnezeu şi cu trimişii lui Dumnezeu. Amin.
Adevăr adevărat grăiesc, că Verginica lucrează de lângă Mine; din cele cereşti lucrează Verginica peste poporul ei.
Verginico, slobozeşte cuvânt, tată, Eu în tine, şi tu în Mine, căci aceasta este plata lucrătorilor cei mari ai cerului, aşa cum a fost pentru Moise şi pentru Ilie, care au venit din cer şi s-au aşezat lângă Mine în ziua când Mi-am schimbat faţa slavei în ochii ucenicilor Mei. Pace ţie, fiică cerească! Pacea Mea şi cuvântul Meu prin tine! Amin, amin, amin.
Verginica are poruncă dumnezeiască să lase glas şi cuvânt peste ieslea cuvântului ceresc.
– Pace vouă, fiilor! Dacă aici este vreun fiu al lumii, acela poate şi el spune cum au mai spus şi alţi fii ai lumii, care au spus despre voi că voi vorbiţi cu morţii.
Pace vouă, celor vii, care credeţi în minunile lui Dumnezeu coborâte în vremea aceasta! Precum Domnul este viu şi lucrează până peste toţi vecii, şi eu sunt vie şi lucrez, că eu am fost unealtă dumnezeiască, făcută de Dumnezeu am fost, şi n-am făcut ce am voit eu aşa cum fac oamenii cei fără Dumnezeu, şi am stat sub voinţa Celui ce m-a făcut, ca să-I fiu Lui unealtă, şi trâmbiţă să-I fiu, şi cort, şi să ridic fii din fii şi apoi să vin întru cele cereşti, şi din cer să-l hrănesc şi să-l adăp pe cel născut din cuvântul lui Dumnezeu care v-a grăit de la mine.
Pace vouă, măi fiilor! Pace vouă, celor ce mă cunoaşteţi cu trupul! Pace vouă, celor ce mă cunoaşteţi cu duhul! Dacă sfântul mucenic Mina a ieşit în calea celui ce l-a chemat şi l-a însoţit pe el pe drumul primejdiei, aşa să credeţi şi voi în însoţirea mea, dar lumea nu ştie cum vine această lucrare. O, şi biserica Domnului pe astfel de mărturii stă în picioare dacă stă, căci cei vii au lucrat şi după trecerea din trup, şi au lucrat cu adevărat, şi a rămas la temelia credinţei bisericii creştine lucrarea lor.
Dacă Domnul a lucrat prin mine atâtea minuni cât am stat cu voi, cum să nu fie aceeaşi lucrare de la mine când acum sunt cerească? Ba şi mai mare lucrare se începe acum de la Domnul prin mine şi prin duhul meu şi prin arătarea mea între voi.
Eu am venit în calea ta, popor iubit şi hrănit de Dumnezeu prin mine. Eu de aceea m-am dus; m-am dus ca să pot veni din cer la tine, şi cu putere cerească să vin. Eu sunt cu tine ca să te ajut. Când ridici o greutate, eu te găsesc sub ea şi mă bag sub ea lângă tine. Când intri prin spini şi îţi sângerezi picioarele şi braţele, eu şi acolo mă bag după tine, şi te scot şi te aşez pe cărare şi te îndemn să stai pe cărare. O, şi tu nu vrei să intri la adăpost când vine Domnul şi îţi spune că toate se vor clătina. Eu sunt deasupra cu veghea şi mă uit să te văd veghind, dar tu trudeşti mereu pentru grămada ta. O, copilul meu, caută să strângi numai ce-I place lui Dumnezeu, numai ce seamănă cu legea cea cerească şi nouă, care va rămâne stăpână peste cele noi care vin de la Tatăl. Domnul iarăşi vine, şi vine cu legea sfinţeniei, şi nu vine cu altă lege aşa cum dai tu să spui, că în afară de legea sfinţeniei nu va mai fi altă lege. Cele vechi trec şi se şterg, şi se aştern în locul lor cer nou şi pământ nou, şi nimic necurat, nimic vechi, nimic omenesc nu va mai rămâne între cele noi. Şi va fi hrană îngerească, aşa cum a fost la început, şi sfârşitul merge să se apropie de începutul cel dintâi. Iată, cei ce sunt furaţi de frumosul cel de azi şi de minunile cele rele de azi, aceia niciodată nu vor putea cunoaşte adevărul, că faţa lumii a acoperit pe cele ce sunt din lume, şi lumea s-a ascuns de adevăr.
Popor cu nume nou, stai aproape de mine şi de duhul meu, care lucrează în tine cele cereşti. Stai lângă mine, că eu sunt o făclie care te încălzeşte şi te ţine treaz, fiule. Căutaţi să semănaţi cu mine, şi veţi vedea apoi cu cine semănaţi şi vă veţi bucura. Eu mă arăt, dar dacă nu veţi semăna cu mine cum veţi putea îndura clipa aceea, fiilor?
Am venit spre tine, copil care te-ai depărtat de lucrarea mea, şi grăiesc peste cel ce s-a depărtat şi întreb: de ce ai plecat de lângă mine? Că eu voiesc să-ţi aud glasul şi să-mi spui: „O, dacă nu-i târziu, primeşte-mă iar, ca pe cel pierdut!”. Eu am venit mereu la voi şi v-am spus să lăsaţi poverile, că poverile fac din voi pământ şi nu mai ştiţi să vă sculaţi pentru masa cerească. Iubiţii mei, dacă voi sunteţi ai lui Hristos ca să vă asemănaţi cu Domnul, apoi voi trebuie să vă asemănaţi între voi, unul cu altul să vă asemănaţi.
Sun din trâmbiţă peste tot poporul meu. Am sunat şi l-am adunat, de peste tot l-am adunat, ca să-i spun să folosească veghea cu un ceas mai devreme. Domnul te cheamă spre cele ce vor rămâne, te cheamă, popor iubit, şi îţi spune iar să fărâmi idolii tăi, şi pofta s-o fărâmi, şi fărădelegea s-o fărâmi din calea ta, că Domnul stă cu dragoste, stă cu timpul oprit ca să te bage la adăpostul Său şi ca să dea drumul apoi la curăţirea drumului slavei Sale.
Am venit cu Domnul în calea ta, popor al Ierusalimului, şi iată, te îmbiu să mergi atent şi să te tragi din faţa mâniei care va veni. Sună şi tu, aşa cum am sunat eu şi te-am adunat în casa ta şi a mea, căci casa ta este lucrarea lui Dumnezeu, care te-a hrănit şi te-a crescut pe tine prin mine. Sună şi tu, şi adună-ţi casa şi fă sfat şi trezire. Fă-ţi datoria, aşa cum mi-o fac eu, şi ieşi din moarte, tu şi toată casa ta. O, iată ce te povăţuiesc eu: nu mai întinde mâna ca să mănânci din masa lumii, că tu eşti un popor ales de Dumnezeu şi deosebit pentru Dumnezeu. Stă satana pe la toate răspântiile, pe la toate colţurile ca să iei de la el şi să mănânci şi să bei şi să nu fii curat. El iese în calea ta ca să-ţi momească pofta şi să te atragă să iei de la el, şi el este întinat şi murdar şi rob şi face lucrare rea pe pământ, ca să-ţi iasă ţie în cale şi să te ademenească. Şi dacă tu nu voieşti să intri şi să stai cuminte în ograda ta, în grădina ta, măcar atât să faci, să nu mai iei din mâna celor fără de Dumnezeu. Obişnuieşte-te din timp, fiule, şi te deprinde să-ţi ai mâinile tale, că oamenii mănâncă oameni, mănâncă mortăciune şi fac licoare din iad şi pun spurcăciune în ea ca să te atingă pe tine de spurcăciune şi să-ţi slăbească mintea şi credinţa şi iubirea.
O, nu mai lua, creştine, învăţătură de pe drum, căci ceea ce înveţi tu, de pe drum luat, nu este bun pentru tine. Tu eşti fiul lui Dumnezeu, şi nu te băga în încurcarea limbilor celor străini de Dumnezeu. Mă uit la tine cum te duci pe drum şi aduni ştiinţă şi îţi învălmăşeşti mintea cu cele scrise de slugile lui antichrist, că toate cele ieşite azi sunt presărate cu otravă din iad ca să te facă să nu-L mai înţelegi pe Dumnezeu, ca să te facă să dai deoparte cele ce vin de la cer, cele ce izvorăsc din cuvântul lui Dumnezeu, şi să nu-L mai înţelegi pe Domnul apoi.
Am spus copiilor mei cei ce sunt puşi de veghe la ieslea cuvântului meu, le-am dat de ştire să nu pună mâna pe nimic din ceea ce este astăzi ieşit, să nu cerceteze limbile cele încâlcite, care au ieşit să momească şi să încurce calea spre cerul cel din Dumnezeu.
Nu mai pune mâna, creştine, ca să citeşti învăţătura care vine de la om cu faţa ascunsă. Nu mai căuta altceva decât cele ce-ţi aduc eu, că eu ştiu ce-ţi aduc, dar tu nu ştii ce să iei ca să înveţi. Tu nu-i cunoşti pe cei ce se strecoară cu învăţătură cu faţa ascunsă. Aceia sunt slugile iadului, copilul meu. întreabă-te tu de unde vin aceia, şi stai bine, ca să deosebeşti duhul cel rău, care vine cu faţa ascunsă ca să iei de la el şi să te învinuiască apoi la Dumnezeu. Tu eşti popor binecuvântat şi ai hrană de la mine şi ai apă neamestecată. De la mine ai ceea ce-ţi trebuie ţie, dar nu mai întinde mâna în alt blid, că eu am stat în faţa ta cu Dumnezeu şi ţi-am spus ce să faci în vremea aceasta.
Mi-e dor de viaţa ta, de sfinţenia ta, de duhul tău curat mi-e dor. Mă aşteaptă Dumnezeu cu tine, popor al Noului Ierusalim. Sun din trâmbiţă ca să te adun întru cele cereşti, ca să suflu praful de pe tine, ca să te învăţ să stai în haina nunţii şi să stai cu cerul la masă, şi să stai cu mine.
Ferice de casele de creştini care n-au sub adăpostul lor vreun fiu al fărădelegii, că acelea vor fi sub acoperământul lui Dumnezeu. Vreau să scot moartea din voi şi s-o arunc apoi în braţele ei şi s-o ard, să nu mai caute spre voi. Luaţi mânuţele voastre şi puneţi-le la lucru pentru voi, că mâinile voastre sunt binecuvântate de Domnul, şi nu vă mai folosiţi de mâini străine. Pe cât puteţi de mult începeţi această trecere, şi cerul va veni în ajutorul vostru.
Nu iubiţi luxul, nu iubiţi argintul, nu iubiţi poftele veacului acesta. Salvaţi-vă copiii din mâinile lui antichrist, că se va frânge inima în voi când veţi vedea pe copiii voştri fără de scăpare. învăţătura de afară este stricată mai mult decât oricând, şi îţi dezbracă de sfinţenie copilul tău. O, dacă eu aş veni şi ţi-aş cere un copil ca să lucreze cu mine, tu nu te-ai teme să spui că e al tău şi că nu-l dai. Şi decât să te împotriveşti, eu nu vin să ţi-l cer, că împotrivirea ta ar însemna pieirea copilului tău, aşa cum a arătat Domnul plata împotrivirii. Dar în braţele lui antichrist îţi dai copilul, şi la învăţătura lui îl laşi.
O, creştine, deschide ochii şi uită-te bine ce fel de vreme este afară şi nu mai lua în glumă cuvântul lui Dumnezeu care-ţi spune să intri sub adăpostul Său şi să-ţi faci adăpost aşa cum te învaţă Domnul. Vine vremea când nu mai poţi să te urci pe carul sau pe cămila cezarului, că-ţi va cere semnul, şi dacă nu-l ai nu te va primi. Vine vremea să nu mai poţi să mergi nici cu corăbiuţa ta, că şi acolo ai nevoie de cezarul, de la care nu poţi lua şi la care nu poţi da tu, cel ce n-ai zis ca el. Dacă tu vei înţelege, va lucra Domnul prin tine sfărâmarea lui Antichrist şi vei doborî planul lui şi puterea lui, dar agoniseşte-ţi putere prin lucrarea sfinţeniei, copilul meu. Fii înţelept, că ţi-a venit Domnul în ajutor ca să poţi să-ţi faci adăpost şi ca să asculţi, căci de la lucrarea ascultării de Dumnezeu va răsări sfărâmarea lucrării potrivnice lui Dumnezeu. Domnul strigă de multă vreme şi îţi spune de mult, fiule. Deschide cartea acestei lucrări, şi nu vei mai putea spune că nu ţi-a cerut Domnul să ieşi din cele ce sunt astăzi.
O, mă uit, şi mi se umple duhul de bucurie şi de iubire pentru voi. Şi iarăşi mă uit, şi mi se umple iarăşi duhul, dar de durere se umple pentru unii din voi. Vai, fiilor, vai, că pe unii din voi v-au atins din plin învăţăturile de azi şi stricăciunea din care se nasc ele. Lasă-mă să te învăţ, creştine, că vremea este prea rea, fiule, şi este ascunsă de faţa ta şi nu ştii s-o cunoşti. Lasă-mă să-ţi deschid mintea şi înţelepciunea şi lasă-mă în calea ta să stau, că eu privesc cu ochi cereşti în jurul tău şi văd lupi şi vulpi care dau să te tragă în vizuina lor şi să te sfâşie.
Măi creştine, ai grijă de copilul tău dacă zici că e al tău; ai grijă ca să-l ai, şi dă-i mereu cele din cer. Dă-i şi lui, şi ia şi tu pe cele de la Domnul, ca să ai şi ca să fii, creştine. Tu eşti ca aurul pentru Dumnezeu, dar să fii, copilul meu. Tu eşti comoara lui Dumnezeu, dar să fii, şi să nu te cheltuieşti, că Domnul va răscumpăra cu tine toată făptura, cea care a fost şi care este, şi vei fi lumină de la Dumnezeu şi vei sta peste întuneric şi vei lumina pe veci.
Eu iar am să sun şi am să te mai strâng ca să mănânci cu Dumnezeu şi să-ţi aduc la timp cele ce mai sunt, iar tu adună-te de pe drum şi intră şi veghează şi te roagă. Te-ai supărat pe mine, popor iubit, când ţi-am vestit să stai în căsuţa ta şi să lucrezi sfinţenie peste tine, că nu mai e vremea să ieşi şi să treci printre morţi. Dar eu ştiam şi ştiu de ce ţi-am cerut să nu mai ieşi, şi tu nici acum nu înţelegi cum vine această taină şi de ce am venit ca să ţi-o spun. în lume-i numai moarte, creştine. Mâinile şi lucrul lumii sunt murdare şi întinate, şi tu eşti popor binecuvântat şi cu mâini binecuvântate. învaţă-te să fii gospodar peste tine. învaţă să fii cum au fost cei de la început, că tot pământul va fi să fie scos de sub talpa lui antichrist, şi tu vei fi aşezat pe pământ nou, după cum Domnul ţi-a făgăduit.
Să fie pace între tine şi Dumnezeu, şi aşa să trăieşti în veci, căci Domnul a lăsat numai pace peste voi.
Pace vouă, copii ai lucrărilor cereşti care lucrează pe pământ! Pace şi răbdare sfântă! Pace sfântă peste voi, fiilor! Binecuvântaţi să vă fie de Domnul paşii întoarcerii întru ale voastre. Cerul vă aduce mulţumire, şi veţi simţi plata cea bună pentru că aţi venit să cinaţi cu Dumnezeu. Mirul Duhului Sfânt să curgă peste voi şi să vă umple de puterea care vine de la lucrarea sfinţeniei. Dau Domnului mulţumire şi spun: Doamne, am făcut cum mi-ai poruncit. Amin.
– Pace ţie, Verginico! Pace vouă, copii ai Noului Ierusalim! Pacea Mea cea sfântă să fie peste voi!
Eu sunt; Eu şi trimişii Mei, şi cine-i primeşte pe ei, pe Mine Mă primeşte, iar cine nu-i primeşte pe ei, pe Mine nu Mă primeşte acela, şi tot aşa va fi şi el primit. Precum sunt Eu primit, tot aşa va afla primire cel care primeşte.
Pace şi Ierusalim nou peste tine, popor al slavei care vine de la Mine! Ierusalime, fii vrednic de numele tău nou, care vine la tine din ceruri, că slava Mea te va însoţi, şi vor cunoaşte noroadele pe poporul Meu cel binecuvântat.
Amin, amin zic vouă, că s-a coborât la voi împărăţia lui Dumnezeu şi slava care vine cu ea, şi tu, Ierusalime, vei fi poporul Domnului, căci Eu sunt Dumnezeul tău. Amin, amin, amin.
28-08-1993
