Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul dumnezeieștii Bunei-Vestiri



O, fiilor, o, fiilor scumpi, o, cine sunteți voi, cei scumpi, cei cu care Dumnezeu grăiește ca să dați oamenilor grăirea Lui? Întreb nu ca să vă întreb pe voi și să-Mi răspundeți. Întreb ca să răspund tot Eu și ca să vă spun, și să le spun și celor ce aud de la voi pe Domnul, să le spun la toți că voi sunteți cei ce ați crezut cuvântului Meu, care vine cu norii, că vine Domnul pe nori de cuvânt deasupra cetății Mele cu voi ca să-I fie pusă în carte grăirea Lui peste pământ, iar voi sunteți cei ce credeți că Eu sunt Cel ce vin și grăiesc, pentru că Eu sunt Cel ce sunt, fiilor. Eu sunt Cel ce am grăit cu Moise pe munte pentru Israel, și tot Eu sunt Cel ce grăiesc azi cu voi de pe munți de cuvânt, sub care vor da să se adăpostească în vremurile de strâmtorare care vin mulți de pe pământ, care se vor teme mult de măreția Domnului și de zilele slavei Lui, cu Duhul Sfânt și cu foc lucrând Domnul pentru înnoirea lumii, precum este scris.

Voi sunteți cei cu care Eu grăiesc în zilele acestea pe pământ, fiilor, căci voi v-ați lăsat pețiți de Mine precum mama Mea Fecioara când a venit la ea arhanghel binevestitor de Dumnezeu și a pețit-o pe ea Domnului mamă și mireasă și casă și cale și mers al Meu între cer și pământ, și apoi între oameni trup și cuvânt, după orânduiala Tatălui Dumnezeu pentru toate lucrările Lui între facerea cea dintâi și până iarăși facerea cea nouă, nașterea din nou a lumii, precum este scris să fie, precum Tatăl a hotărât, măi fiilor.

O, pace vouă și în ziua aceasta mare de praznic împărătesc, fiilor, și așezăm în carte tainele lui Dumnezeu cu oamenii și deslușirea lor, că a venit arhanghelul Gavriil la Fecioara care avea să Mă poarte în pântece ca să Mă nasc Prunc și să cresc și să-Și facă Tatăl cu Mine lucrarea Sa cea de acum două mii de ani pentru mântuirea multora din Israel, precum este scrisă în Scripturi vestirea și proorocirea cea despre Mine, o, și M-a primit Fecioara și a așezat Tatăl spre lucru venirea Fiului Său pe pământ între oameni, o, și ce tainic, ce frumos și ce măreț a lucrat Tatăl, că era Fecioara sub oblăduirea bătrânului Iosif, urmaș al lui David, și intrând îngerul, s-a aplecat și i-a urat Fecioarei de bucurie și a vestit-o zicându-i: «Plecăciune ție, căreia ți s-a făcut har mare! Domnul e cu tine, că binecuvântată ești de El între femei. Nu te teme, îndurarea Domnului coboară peste tine și vei rămâne însărcinată ca să naști un fiu cu numele de Iisus, Fiul Celui Preaînalt, și Domnul Îi va da scaunul Tatălui Său David ca să împărățească peste Israel în veci, cu împărăție fără de sfârșit. O, nu știi de bărbat spui, dar iată, Duhul Sfânt și puterea Celui Preaînalt se vor pogorî și te vor umbri, și de aceea Sfântul pe Care-l vei naște va fi chemat Fiul lui Dumnezeu, și nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere pentru împlinirea lui». Atunci Fecioara s-a supus și a zis îngerului: «Facă-se după cuvântul tău peste roaba Domnului». Apoi Elisabeta, rudenia sa, însărcinată și ea cu Ioan prin același înger, i-a vestit și a spus: «Fericire ție că ai crezut, și toate cele de la Domnul vestite se vor împlini întocmai», și s-a umplut sufletul Fecioarei de supunere și de credință și a zis: «Suflete al meu, mărește-L pe Domnul, pe Mântuitorul tău, Care S-a aplecat spre smerenia mea, și toate neamurile îmi vor zice fericită, pentru că Domnul a făcut cu mine lucrare mare, iar îndurarea Lui va fi din neam în neam pentru cei ce se tem de El».

O, fiilor, azi e mare zi de sărbătoare între zilele Domnului, căci în această zi a început Tatăl lucrarea de venire a Fiului Său pe pământ, vestind nașterea Mea și lucrările Lui prin Mine pentru întoarcerea la Domnul a fiilor lui Israel, precum era scris să-Și ridice Domnul un norod bine pregătit pentru El, și a fost scris în ceruri în ziua aceea numele Fecioarei care M-a luat de la Duhul Sfânt în pântecele ei spre nașterea Mea, sub îngrijirea celor cărora Tatăl M-a dăruit spre creștere ocrotită ca să-Mi fac apoi lucrarea de trei ani și jumătate, mai înainte de răstignirea Mea pe cruce și de învierea Mea dintre cei morți.

O, și iată, iată, fiilor, lângă praznicul împărătesc al dumnezeieștii bunei-vestiri s-a potrivit în acest an ziua praznicului învierii Mele, măi fiilor. Însemnăm însă în carte taina amintirii zilei de azi, căci în ziua aceasta, acum două mii de ani, Tatăl M-a vestit prin înger mamei Mele, Fecioara care M-a născut când Tatăl M-a trimis în mijlocul lui Israel ca pe mulți să-i ridice popor pregătit Domnului, precum este scris, iar din neamul lui Israel s-a ridicat atunci ceata primilor creștini, ucenici ai Mei în vremea aceea, și mulți ucenici și ucenițe apoi, căci ei au ridicat ucenici, și ucenici din ucenici au ridicat, credincioși tainei venirii Mele cu înnoirea lumii, cu împărăția cerurilor pe pământ, și al cărei popor este neamul creștinesc, neamul lui Hristos, popor al credinței și al dragostei de Domnul și de viață sfântă, că Eu am venit pe pământ ca să-i învăț și să-i ajut pe cei ce cred și să se facă sfinți, asemenea Mie să fie și ei, iar dacă nu se fac sfinți, nu seamănă cu Mine, ci seamănă cu lumea, iar lumea este păcătoasă, este sub păcat, fiilor.

Iată, fiilor, sunt bucurii și bucurii. Bucuria celui ce seamănă cu Domnul e bucurie fără de păcat, nu duce la păcat, nu este ieftină, este cu greutate, plină de puterea tainelor de sus, așa cum a fost bucuria Fecioarei, care s-a aplecat atunci când îngerul i-a făcut plecăciune și a vestit-o că va fi purtătoare de Dumnezeu, iar ea s-a bucurat mărindu-L pe Domnul, pe Mântuitorul ei, Care a căutat spre smerenia ei.

Iar o altfel de bucurie este bucuria omului care nu are pe Domnul cu el, și aceea e bucurie vinovată față de Domnul și de taina vieții omului, căci bucuria celor fără Dumnezeu este păcatul, fiilor, păcatul în fel și chip, și chiar dacă toți oamenii caută după așa bucurie, Eu, Domnul, le spun lor că păcatul nu este o mângâiere, și nici bucurie nu poate fi, o, nici pe departe bucurie, ci este o cădere de fiecare dată asupra omului care nu ține seama de ființa și de ochiul lui Dumnezeu, și care prin cele ce omul nu-și dă seama îi dă diavolului putere asupra lui ca să-l atace și ca să nu-l lase curat de păcat pe om, iar Eu am venit pe pământ acum două mii de ani ca să fiu batjocorit și defăimat pentru cei ce au păcătuit și păcătuiesc cu și fără voia lor, și care nu dau în ei putere și stat Domnului, și sunt slabi în veghe, și n-au căpătat formare pentru suflet, pentru trup și pentru duh, toate sfinte Domnului, toate în slujba măririi cerești, ca a fiilor plăcuți lui Dumnezeu, iar cei ce plac Domnului sunt cei în care El Se odihnește cu sfințenia Lui și cu lucrările cele sfinte ale Lui în ei și prin ei.

I-am învățat pe ucenicii Mei ce fel de bucurie să aibă în ei și le-am spus: «Nu vă bucurați că duhurile rele vi se pleacă, ci bucurați-vă că numele vostru este scris în ceruri». O, iată ce trebuie să fie bucuria voastră, fiilor crescuți cu taina și puterea cuvântului Meu, care vine și vă hrănește pe voi, și pe mulți pe care îi învață și îi schimbă din păcătoși în sfinți prin puterea Sa!

O, aveți grijă, voi, cei care sunteți pomeniți de Domnul în această carte de cuvânt, aveți grijă să nu vă ștergeți din cartea cerului, cartea cea din vremea voastră a cuvântului Meu, fiilor. Pe unii i-am scris Eu mereu, mereu, iar unii s-au scris ei, și iată, unii au cerut să fie șters din cartea aceasta numele lor, și li s-a făcut așa cum au cerut, iar alții s-au șters prin nestatură, prin nestatornicie cu Domnul și s-au mutat spre lume și și-au pierdut teama de răspuns, ba au găsit cu cale să vă umple de batjocură pe voi.

O, au greșit mult cei ce v-au disprețuit și v-au judecat și v-au batjocorit între ei și înaintea lumii, fiilor, iar urechea care a primit batjocură asupra voastră este vinovată, precum este scris, căci pizma diavolului îi atrage la vină pe cei nestatornici, și ei intră cu cei ce se smintesc și aleg să se smintească. Voi însă bucurați-vă nădăjduind pentru voi cu răbdare și cu umilință, dar și pentru iertarea lor, dacă vor veni la păreri de rău cu inima curată, la căință pentru duhul de judecată lucrat de ei, și pentru care omul cade, fiilor, cade în judecată, precum este scris.

O, fiilor, nu faceți ca și cei ce greșesc prin mintea și prin vederea lor, și apoi prin socoteala pe care și-o fac, spre judecata lor apoi. Vă spun și vouă, le spun și lor în zi de praznic de bucurie cerească și plină de putere de cuvânt, și spun: o, nu vă lăsați să fiți călăuziți sau împinși de diavolul să gândiți după ceea ce vedeți și auziți. Aveți primejdia cu voi să greșiți, să nu vedeți bine, sau să nu auziți bine, căci diavolul are multe feluri de piedici folosite pentru cei ce caută cu Domnul, iar el voiește să-i batjocorească și să-i piardă urât, dar ei trebuie să se umilească și să caute mila Domnului pentru ei și pentru frații lor în Domnul, și nicidecum să judece, o, nu, fiilor, căci judecați sunt ei când judecă, și răul este în ei când ajung să judece, și mai bine este să se umilească pentru ei și pentru cei din jur, spre slava Domnului, Cel bun cu cei buni și cu cei răi, și Care are în mână cântar drept, fiilor, și are ochi milos, care vede în inima omului, și are pază pentru cei credincioși, chiar dacă au ei neputință în înțelepciune, dar dacă sunt statornici sunt vegheați de El.

Acum, fiilor, învățați de la Mine, și unul de la altul, cum să vă fie bucuriile voastre și rugați-vă pentru ele ca să le aveți cu voi. Bucurați-vă că Domnul e cu voi și că vă dă har, fiilor, și că vă dă binecuvântările Lui ca să purtați lucrările Lui și să le dați oamenilor de știre, și să vă păstrați umilința inimii ca mama Mea Fecioara, cu care mâine, în zi de praznic de înviere voi fi lângă Mine cu ea și cu voi alături și ne vom mângâia cu bucurii cerești, cu amintirile dulci ale durerilor de atunci ale Mele și ale ei, căci mama Mea și ucenicii și ucenițele Mele plângeau atunci cu jale grea, își întăreau unii altora dragostea și răbdarea cea îndurerată în ei pentru Mine, și erau ei dragii sufletului Meu, dragii Mei, cei dragi erau, familia Mea, cu care Mă mângâiam, și pe care am mângâiat-o mult cu învierea Mea dintre cei morți, de i-am făcut să strige în lung și în lat „Hristos a înviat!”, și-Mi era milă de ei, de cât au suferit pentru Mine, și le-am dat lor învierea Mea spre mângâiere mare, fiilor, iar mâine se vor așeza lângă voi înaintea Tatălui cu cântare de înviere, cu duh de bucurie sfântă cu voi, bucuria cea plăcută cerurilor, iar Eu vă dau putere să vă bucurați și voi ca și cei din cer, cu bucuria biruinței cea peste dureri, ca și ei atunci, o, ca și ei, ca și Mine cu ei, ca și mama Mea Fecioară atunci cu Mine și cu ei, o, fiilor. Amin, amin, amin.

07-04-2018